http://4.bp.blogspot.com/_XVvtgLJflAo/TRSGc4pO_aI/AAAAAAAAAQc/Y12ClhaoKtQ/s1600/sm.jpgDesi multi dintre noi l-au servit, majoritatea nu ii stim povestea. Fara ospatar si, de multe ori, chiar fara o masa, bufetul suedez are o aura oarecum „casual“ in jurul sau. Tradiția nordica veche de 300 de ani nu e lipsita insa de o anume eticheta. Care sunt regulile unui Smörgåsbord?

Suedia are o bucatarie vasta, bogata in preparate din carne de porc, peste, sosuri specifice, chiftele, paine si dulciuri tradiționale. Si totusi, cel mai cunoscut produs culinar de export nu e una dintre numeroasele preparate scandinave ci un mod de prezentare…

In varianta originala, Smörgåsbord presupune un mic exercițiu de pronunție. Imediat ce l-au acceptat, englezii si americanii au renunțat la diacritice pentru simplificare, iar intr-un final au decis sa-i spuna simplu, „bufet suedez“. Dar de fapt, obiceiul aparține doar in parte Suediei, fiind raspandit in intreaga peninsula scandinava sub aceeasi forma: o etalare de feluri diferite de mancare, de la aperitive la preparate calde si deserturi, pe care mesenii si le pun singuri in farfurie.Bufet Suedez

http://4.bp.blogspot.com/_XVvtgLJflAo/TRSGc4pO_aI/AAAAAAAAAQc/Y12ClhaoKtQ/s1600/sm.jpgSmörgåsbord si-a inceput „cariera“ ca idee in secolul al XVI-lea, adevarat, intr-o forma si sub un nume diferit. Inainte de masa, negustorii nord-europeni din Suedia sau Finlanda obisnuiau sa bea cateva pahare de snaps alaturi de gustari usoare. Cel mai simplu „Brännvinsbord“ era alcatuit din paine, unt, branza, peste, carnați si, bineințeles, bauturile distilate aferente. Era pregatit in cadrul unor evenimente si consumat in picioare langa masa de seara. La mijlocul secolului al XVII-lea, Brännvinsbord se transforma in Smörgåsbord cand in loc de aperitive, felul a inceput sa cuprinda atat preparate calde cat si reci si s-a mutat cu totul la masa. Bufetul smörgåsbord, considerabil mai consistent a inceput sa fie servit calatorilor in gari, restaurantele hotelurilor si la evenimente speciale.

Lansarea internaționala a conceptului a avut loc in 1939 la Targul Mondial din New York. Delegația Suediei a organizat un bufet tradițional ca parte a targului, iar americanii l-au preluat rapid si l-au raspandit in intreaga lume sub numele mult mai accesibil de „bufet suedez“.
Eticheta

Chiar daca bufetul suedez e considerat o masa mai relaxata datorita absenței chelnerilor, exista totusi cateva reguli de urmat atat din partea celor care fac servirea cat si din partea persoanelor care consuma preparatele.

Masa este aranjata astfel incat coada care se formeaza langa sa curga usor fara ca persoanele sa se incomodeze una pe alta. Sirul incepe intotdeauna din punctul in care sunt asezate farfuriile si se termina cu tacamurile si paharele in capatul celalalt al mesei, astfel incat invitații sa nu fie nevoiți sa le care in timp ce isi aleg mancarea. Fiecare trebuie sa-si aseze pe farfurie doar atata mancare cat incape. Suprapunerea preparatelor e considerata necivilizata, la fel si amestecul intre aperitive si mancaruri calde. in acelasi timp, nu e nici o problema in a face mai multe drumuri catre masa cu mancare, de fiecare data cand se serveste un fel nou.

Articol preluat de pe bucuresti.tourneo.ro

Comentati folosind contul Facebook

comments