Premieră: Partidul Piraților, în Parlamentul islandez“Piratar”, Partidul Piraților din Islanda, a reușit să intre în Parlamentul național. Este o premieră pentru această mișcare transfrontalieră care se organizează tot mai bine. Există deja asemenea formațiuni în peste 60 de state. În Europa, Partidele Piraţilor sunt în continuă creştere de popularitate. Ideologia e relativ asemănătoare: pirații cer transparența vieții politicii și o partajare liberă a fișierelor pe Internet.

Este pentru prima dată că  Partidul Piraţilor intră într-un parlament naţional. Formaţiunea din Islanda a reuşit după alegerile parlamentare de sâmbătă să treacă pragul electoral de 5% şi să obţină 3 mandate din cele 63 ale Legislativului islandez.

“Piraţii” din Islanda sunt relativ “tineri” faţă de formaţiunile similare din Suedia ori din Germania. Primul partid de acest tip a fost cel din Suedia, înfiinţat în 2006. În 2009, avea deja doi aleşi europeni. Cel din Islanda a fost creat în noiembrie anul trecut şi a reuşit deja să obţină 5,1% dintre sufragii şi trei deputaţi în Parlamentul de la Reykjavík. Campania sa electorală s-a desfăşurat în mare parte pe Internet, piraţii criticând în special intruziunea companiilor în viaţa politică.

Co-fondatoarea Partidului Piraţilor din Islanda, Birgitta Jonsdottir, a apreciat drept “o mare victorie” rezultatul de la Legislative, potrivit “Le Monde”. Partidul, numit în islandeză “Piratar”, spune că nu se consideră neapărat “opoziţie” şi că va colabora cu orice formaţiune interesată de temele puse de piraţi în discuţie. “Mulţi oameni văd în Islanda un soi de laborator pentru democraţie. Trebuie să ne ridicăm la înălţimea acestei reputaţii”, mai spune cofondatoarea piraţilor islandezi.

În prezent, există mai mult de 60 de partide ale piraţilor în lume, cu ideologii relativ asemănătoare. Militează pentru un schimb de date liber pe Internet, promovând astfel o reformă din temelii a drepturilor de autor. Pledează apoi pentru o mai bună protecţie a vieţii private pe internet şi pentru transparentizare a vieţii publice. De pildă, piraţii din Germania merg până acolo încât a transmite în direct pe reţelele de socializare dezbaterile din parlamentele de land.

 Miză mare pentru 2014

Există un Partid al Piraţilor și în Franţa, iar propunerile cele mai importante se referă la legalizarea partajării de fişiere, la independenţa justiţiei şi transparenţa vieţii politice. Acum, privind spre succesul islandezilor, încearcă să se concentreze pe alegerile municipale și europarlamentare din 2014.

Pirateria politică franceză a fost creată în urma succesului celei din Suedia și în acelaşi an – 2006. Totuşi, în Franţa, numără deocamdată doar 200 de aderenţi şi se organizează cu greu. Formaţiunea trece însă peste orice simpatie politică tradiţională. Există simpatizanţi de stânga ori de dreapta. Totuși, Germania este statul în care pirații au prins cel mai bine. Cu 21.000 de membri, la alegerile de acum doi ani, pirații au obținut 8,6% din voturile pentru parlamentul regional din Berlin, iar în martie anul trecut, au intrat în cel de-al doilea Legislativ regional, în Saarland. La nivel regional, au deja 45 de reprezentanți. Însă în Germania, spre deosebire de Franța, sistemul legislativ oferă mai multe șanse partidelor mici. Recent însă, cei din Germania au început să ofere tot mai mult sprijin extremei-drepte, în special în chestiuni ce țin de imigrație. La protestele rasiste din fața taberelor de imigranți din Renania de Nord – Vestfalia steagurile piraților erau prezente alături de cele neonaziste. Iar propunerea Pro – NRW de a transforma solicitarea nefondată de azil într-un delict a primit sprijinul legislativ al Piraților. Unii dintre pirați chiar au dezertat și au migrat către extrema dreaptă. Din acest motiv, dar și din pricina certurilor interne, partidul a scăzut acum la 3%, chiar în contextul în care problemele legate de Internet devin tot mai importante în Germania.

Articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

Comentati folosind contul Facebook

comments