Oamenii de afaceri din Finlanda contemplă ideea introducerii unei monede paralele cu euro
La trei ani de la începerea crizei datoriilor, unii lideri ai lumii afacerilor şi oficiali finlandezi se pregătesc de ieşirea ţării din zona euro. Finlanda este însă una dintre cele mai puternice economii ale uniunii monetare şi de aceea probabilitatea acestui scenariu este redusă, dar în urma discuţiilor s-a ajuns la planuri deloc de neimaginat, precum introducerea unei monede paralele cu euro, scrie Financial Times.
„Separatismul” finlandez nu este surprinzător într-o Europă în care Germania şi Olanda avertizează că viitorul Greciei în zona euro este încă nesigur, iar ideea ieşirii din Uniunea Europeană prinde tot mai mult contur în Marea Britanie.
În Finlanda, majoritatea celor care au putere de decizie se opun ideii „Fixit”-ului, ieşirea ţării din zona euro, mai ales când mulţi dintre ei au încredere că criza se va termina.
„Am început să discutăm deschis despre un mecanism de ieşire din zona euro, însă fără a lăsa să se înţeleagă că iniţiem un astfel de proces”, a spus Heikki Neimelainen, directorul executiv al Consiliului de Garanţii Municipale. Dar discuţiile scot la lumină planuri destul de curioase, notează FT.
Spre exemplu, Nordea, una dintre cele mai mari bănci din nordul Europei, a publicat un studiu în care analizează ce s-ar putea întâmpla în Finlanda dacă ţara decide să întroducă „un sistem monetar paralel” cu cel al euro. Banca notează că, în caz de stres financiar sau economic, o economie se poate descurca mai bine dacă are mai mult de o monedă. O monedă alternativă este folositoare mai ales dacă respectiva ţară are de gând să renunţe la prima, care va fi menţinută în circulaţie suficient de mult timp pentru a permite onorarea obligaţiilor vechi, evitându-se astfel defaultul tehnic.
Idei similare au fost evocate mai ales în cazul Greciei, pentru care o soluţie pentru ieşirea din criză ar fi, spun unii analişti, renunţarea la euro şi reintroducerea drahmei, care ar urma să se deprecieze pentru a îmbunătăţi competitivitatea economiei. Conceptul a fost implementat în trecut în Republica de la Weimar (1923), în fosta URSS şi mai recent în unele economii emergente.
O nouă monedă n-ar fi o problemă pentru Finlanda
Pentru Finlanda, planul ar fi ca pe perioada de tranziţie, noua monedă şi euro să fie la paritate. Teoretic, o economie puternică precum cea finlandeză poate avea două monede în circulaţie într-o perioadă de trecere lungă, în care banca centrală le-ar da cetăţenilor posibilitatea de a alege moneda preferată.
„Euro nu vor fi schimbaţi automat în noua markka. Toate depozitele, datoriile şi obligaţiilor vor rămâne în euro, până când deponenţii îşi transferă fondurile în conturi denominate în markka, iar părţile contractante modifică acordurile”, se arată în studiul citat.
Reversul medaliei ar fi ca investitorii să fie atraşi de noua monedă, iar aceasta să se aprecieze, în condiţiile în care Finlanda este considerată ca un refugiu în faţa crizei. Pe de altă parte, dacă va trece prin perioade de instabilitate financiară, aşa cum a făcut-o de multe ori în trecut, mica economie finlandeză s-ar putea confrunta cu retrageri masive de capital.
„O parte semnificativă din banii investiţi în Finlanda în timpul erei euro vin de la investitorii care au căutat investiţii sigure denominate în euro şi care nu vor să-şi asume riscuri asociate cu o monedă mică”, se mai arată în analiza băncii Nordea.
Germania şi Olanda avertizează că viitorul Greciei în zona euro nu este încă asigurat
Miniştrii de finanţe din Germania şi Olanda au avertizat că viitorul Greciei în zona euro este încă nesigur, cele două state europene, gardieni declaraţi ai rigorii bugetare, menţinând astfel presiunile asupra premierului elen Antonis Samaras (foto) pentru respectarea reformelor convenite, scrie Bloomberg.
„Nu s-a decis încă. Vrem ca Grecia să rămână în zona euro, dar are multe de făcut”, a afirmat ministrul de finanţe german Wolfgang Schaeuble într-un interviu acordat televiziunii ZDF.
Omologul său olandez Jan Kees de Jager a declarat că Olanda „este împotriva oricărei întârzieri a măsurilor pe care Grecia trebuie să le ia”. El a adăugat că Grecia trebuie să suporte costul oricărei întârzieri a programului de reforme, care nu trebuie să conducă la un al treilea plan de sprijin internaţional.
Grecia a cerut extinderea cu doi ani a intervalului în care să atingă ţintele bugetare impuse de creditorii externi, iar zona euro pare pregătită să-i dea acest răgaz. Cu toate că Atena a asigurat că doi ani în plus nu se vor traduce prin mai mult ajutor financiar, grupul de cercetare Open Europe a calculat că prelungirea termenului va însemna finanţare suplimentară pentru Grecia de cel puţin 28,5 miliarde euro, potrivit The Telegraph. O mică parte din bani ar putea proveni din reducerea dobânzilor împrumutului de urgenţă de 126 miliarde euro primit de Atena de la partenerii europeni. Cea mai mare parte a sumei va trebui asigurată de Grecia, cel mai probabil prin noi măsuri de austeritate.
Articol preluat de pe ZF.ro
Lasă un răspuns