http://www.bornholmshospital.dk/NR/rdonlyres/80E963DC-5881-43C5-B92C-7E1CF83BFA2C/0/skadestue376x250.jpgAm gasit aceasta relatare pe Facebook si ii apartine lui George Popescu. Fain mod de a povesti … 🙂

Desi cand am ajuns erau doar 4 persoane ce asteptau cuminte, dupa ce am fost inregistrat, mi s-a spus sa astept 1 ora jumate.(putin ciudat..”Or fi la o cafea si-o pipa?”, “Dar de ce nu miroase a spital?”, “De ce nu e agitatie si nu vad lume urland, doar sunt Urgentele??!??”..Imi trecea prin minte imaginea de acum 5 ani de la Floreasca unde am mers exact cu aceeasi problema si unde in timpul asteptarii mi-a fost dat sa vad vrute si nevrute: flacai pe jumate morti,lume cu diverse afectiuni,egitatie,urlete…aici nimic! era fix ca la dentist!)

Cum n-aveam ce face, m-am asezat sa astept..a durat 45 min si am fost chemat intr-un salon alb…mare..frumos..ca la o casa de nebuni de prestigiu..”Alienii” m-au rugat sa ma intind pe patul din incapere ca va veni doctorul intr-un minut. Zis si facut! Cum stateam intins frumos apare o doctorita (Mette), un stagiar si un doctor danez de prin Zimbabwe, toti intind mana politicos si se prezinta :”sunt doctorul Sclipici!” (n am retinut numele) si a inceput consultul..in timpul caruia numai glumite..numai intrebari decente..si o atitudine umila vis a vis de pacient (subsemnatul) nestiind daca sunt maturator de strada…boschetar..sofer..sau parlamentar (se pare ca la astia nu conteaza, hm!). Dupa consultul cu pricina, mi se strange inca o data mana si sunt rugat sa astept 1 minut pentru prescrierea retetei.
Ce-i drept, ca un baiat simplu dintr-un oras mic de “preierie” ce sunt..crescut in spirit crestin-ortodox…mi-a trecut prin cap zicala:”dar din dar se face raiu” , de unde si instinctul (devenit peste noapte brand national) de a intoarce favorul omului ce ti-a facut un bine intr-o institutie de stat…adica sa-i indes vreo 2 poli in buzunarul larg deschis unde ar incapea vreo “douajde” oua…Surpriza!! N-AVEA buzunare la halat!! (doar unu mic la piept de care stateau atarnate 2 pixuri si ecusonul)..Ce fac, ce fac? (Noroc dadusem cu omu deja si nu mai puteam da o data pentru “pasarea recunostintei”)…S-a grabit sa iasa repede si mi-a urat refacere rapida, dupa care m-a lasat in grija asistentei pentru a primi reteta. LOL?
Singurul gand pe care l-am avut inainte sa plec, a fost “Doamna! Da halatul, cat e halatul?” :))) …ca tare as mai face un pustiu de bine si as dona cateva mii si institutiilor din Romania..
Amin..

Comentati folosind contul Facebook

comments