Morten Ostergaard
Ministrul danez al Ştiinţei, Inovaţiei şi Educaţiei Superioare, Morten Ostergaard, a declarat joi, în deschiderea Conferinţei Bologna de la Bucureşti, că nu a întâlnit vreun student care să regrete că a studiat în străinătate şi că mobilitatea este importantă atât în timpul studiilor, cât şi după.

“Avem nevoie de educaţie mai mult ca niciodată, iar investiţiile în acest domeniu sunt o prioritate. Trebuie să pregătim sistemele de educaţie să răspundă provocărilor de mâine. (…) Procesul Bologna este foarte important. Trebuie să ne asigurăm că tot mai mulţi tineri îmbrăţişează această mobilitate, atât în timpul studiilor, cât şi după. Niciodată nu am întâlnit un student care a regretat că a studiat în străinătate, dar mulţi au regretat că nu au beneficiat de oportunitatea de a studia în străinătate”, a spus Ostergaard.Potrivit ministrului danez, factorii de decizie pot facilita procesul mobilităţii. “Noi, factorii de decizie, putem facilita acest proces, sprijinind instituţiile să creeze mai multe programe şi contacte. În Danemarca, sunt tot mai mulţi studenţi dispuşi să studieze în străinătate. În principiu, nu ar trebui să fie mult mai greu să studiezi în străinătate decât în ţara ta. Eu, personal, sunt un puternic susţinător al strategiei de mobilitate, pentru că ne va ajuta să ne întărim societăţile, iar studenţii să dobândească cunoştinţe transnaţionale şi transculturale”, a mai spus Morten Ostergaard.

Cu acelaşi prilej, oficialul danez a precizat că Danemarca a fost parte a Procesului Bologna de la început, din 1999, şi a subliniat importanţa cooperării, în sensul că este nevoie de implementarea ţintelor în toate ţările semnatare şi, de asemenea, de o încurajare generală. “Trebuie să ne încurajăm unii pe alţii să avem iniţiative în comun. Toate demersurile să fie transformate în acţiuni concrete atunci când revenim în ţările noastre”, a conchis ministrul danez.

Tot la deschiderea Conferinţei Bologna 2012, viceministrul Educaţiei din Azerbaidjan, Gulu Novruzov, a declarat că, în opinia lui, menţinută integritatea sistemelor de educaţie naţionale. “Este o onoare să fiu copreşedinte al acestei conferinţe de înalt nivel. Miniştrii responsabili de educaţia superioară au adoptat anterior decizii care să finalizeze concluziile primei decade a Procesului de la Bologna şi s-a stabilit un cadru important de promovare a mobilităţii, însă, în acelaşi timp, trebuie să păstrăm şi să menţinem intregritatea sistemelor noastre naţionale de educaţie”, a spus Novruzov.

Potrivit demnitarului din Azerbaidjan, Procesul Bologna vizează trei aspecte foarte importante: furnizarea de educaţie superioară de calitate pentru toţi, îmbunatăţirea capacităţii de angajare şi consolidarea mobilităţii. “Consider că discuţiile care vor avea loc, precum şi adoptarea comunicatului de la Bucureşti, vor ajuta la consolidarea acestei zone europene a educaţiei superioare”, a spus Novruzov.

Viceministrul Educaţiei din Azerbaidjan a precizat că, în ţara lui, au fost iniţiate reforme radicale importante, care vizau asigurarea conţinutului şi a calităţii programelor, precum şi mobilitatea studenţilor. “Noua lege privind educaţia, adoptată acum trei ani, este structurată pe trei piloni: sistemul de credite, noi mecanisme de acreditare a universităţilor, reuşind astfel să implementăm cu succes Procesul Bologna. Cadrul naţional de calificare pentru educaţia continuă a fost realizat în colaborare cu experţi străini care ne-au oferit sprijin. Astfel, 5.000 de cetăţeni din Azerbaidjan vor primi burse de stat pentru toată durata studiilor în universităţi de renume din lume”, a mai spus Novruzov.

La acelaşi eveniment, directorul general adjunct pentru educaţie şi cultură din Comisia Europeană, Xavier Prats Monne, a subliniat că trebuie intensificate eforturile pentru recunoaşterea diplomelor.

“Romania este unul dintre noii membri ai UE, însă, cu astfel de evenimente, are o contributie majoră, ca şi cum ar fi fost acolo de 50 de ani. Europa se confruntă cu o criza excepţională, nu trebuie să vă spun eu asta, şomajul a crescut de două ori. Ratele ridicate ale şomajului în perioada de criză ne obligă să adoptăm o decizie pe termen lung şi, tocmai pentru că trăim într-o perioadă de criză, este vital ca factorii de decizie europeni să privească mai ales educaţia ca o soluţie şi să articuleze opinia că educaţia este o cheie a creşterii economice. Trebuie să împărtăşim această convingere şi să ne asigurăm că ea este împărtăşită şi de miniştrii noştri de finanţe”, a mai spus Xavier Prats Monne, care a vorbit în locul comisarului european pentru educaţie, cultură multinlingvism şi tineret, Androulla Vassilliou, absentă de la eveniment deoarece “nu s-a simţit bine când s-a trezit de dimineaţă, dar nu este o problemă gravă”.

Xavier Prats Monne a subliniat şi că evenimentul găzduit de Bucureşti “este o oportunitate să ne reafirmăm angajamentul de a implementa toate obiectivele Procesului Bologna, iar Comisia Europeană va continua să îşi joace rolul important de susţinere a acestuia”.

“Procesul Bologna nu este separat, nu este un complement, ci este parte integrată a eforturilor noastre din educaţie Acest proiect este integrat cu proiectele noastre de modernizare a educaţiei. (…) Prin bugetul Erasmus pentru toţi vom susţine educaţia mai eficient şi cu mai multă tărie, din 2020. Vrem să întărim dimensiunea non-europeană a educaţiei şi cooperării, a mobilităţii în educaţie. Avem nevoie de mai mulţi absolvenţi. La nivel global, vrem o agendă comună pentru modernizarea educaţiei superioare”, s-a mai arătat în mesajul comisarului european, citit de Xavier Prats Monne.

Miniştrii învăţământului superior din 47 de ţări europene participă la Conferinţa Bologna care are loc, joi şi vineri, la Bucureşti, în cadrul căreia va fi adoptată Strategia de mobilitate ce prevede că, până în 2020, 20% din absolvenţii din Europa îşi vor petrece o parte a studiilor în străinătate.

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments