Un fost inginer pomicol, transformat în sculptor de iconostase pentru biserici, a pus bazele unei fabrici care produce mobilier pentru cabanele de vănătoare ale aristocraților din Suedia și Norvegia

În ciuda crizei economice, există companii din Transilvania care au reușit să se impună pe niște nișe extrem de bine specializate, iar acum performează în fața unor concurenți din Occident. Un astfel de caz este cel al fabricii de mobilă SC Apollo SRL din comuna clujeană Livada. Compania clujeană a reușit de mai multe ori să se reinventeze și să învingă condițiile vitrege de pe piață.

Afacere de familie

Unul dintre secretele succesului obținut de compania SC Apollo SRL constă în faptul că ea a fost de la bun început organizată ca o afacere de familie. Iar responsabilitatea de afacere și față de angajați a reprezentat, de-a lungul anilor, o constantă importantă. Chiar și acum, când compania a ajuns la 80 de angajați și are prestigiu internațional, fondatorul firmei, Mircea Cioboată, muncește cot la cot cu angajații săi, iar fiica sa, Diana, deși este de profesie psiholog, a decis să se implice în dezvoltarea afacerii și își ajută tatăl.

Faptul că managerul companiei și fiica sa provin din afara industriei producătoare de mobilă este reflectat și în modul în care este organizată compania. Cei mai mulți dintre angajați au cu totul alte studii decât cele de artă, iar maniera în care concep și realizează proiectul este una cu adevărat una complexă. ”Echipele de angajați sunt implicate de la conceperea proiectului, pentru că vorbim de mobilier din lemn masiv complet personalizat în funcție de necesitățile clienților, și până la realizarea finisajelor”, spune Diana Cioboată.

La început a fost iconostasul

Întreaga afacere a pornit în anul 1990, când Mircea Cioboată a decis să își abandoneze cariera de inginer pomicultor. Împreună cu un cumnat, a pornit o mică afacere ce presupunea sculptarea de iconostase pentru biserici. Alegerea a fost una inteligentă, deoarece, după deceniile de opreliști din perioada comunistă, construcția de lăcașuri de cult a luat un avânt deosebit. Mai mult, meșterii din zonă continuă tradițiile artistice al Școlii de la Nicula, care a creat adevărate capodopere, atât în domeniul icoanelor, cât și în cel al iconostaselor din lemn de tei. Astfel că produsele realizate de meșterii din Livada s-au bucurat de la bun început de un prestigiu deosebit. După câțiva ani, Mircea Cioboată a început să primească tot mai multe comenzi și pentru realizarea ușilor bisericii. Astfel, i-a venit ideea să înceapă și producția de uși din lemn masiv pentru locuințe.

Producător de uși

Așa că a decis să se despartă de cumnatul său și a început să producă o cantitate mare de uși. ”Am creat, la început, o rețea națională de distribuție, cu ajutorul căreia am reușit să vindem fără probleme zeci de mii de uși. Practic, nu exista scară de bloc din România unde să nu regăsesc o ușă produsă de noi”, spune Diana Cioboată. Mulți dintre clienți nu vroiau doar uși la intrarea în apartamente, ci și uși din lemn masiv pentru camerele de locuit. Însă și această linie de business a început să se confrunte cu dificultăți, pentru că, pe piața din România, au început să intre tot mai multe uși de calitate inferioară, dar ieftine. Apoi, unii dintre clienții lor au început să își înlocuiască ușile din lemn masiv cu cele din metal.

Inspirație franceză

În acest moment de răscruce, Mircea Cioboată a avut un nou moment de inspirație. Unele cunoștințe din Franța i-au cerut să producă mobilier de lemn masiv antichizat, inspirat de piesele de mobilier vechi de sute de ani și păstrate într-una dintre cele mai renumite regiuni viticole din Europa, Champagne. Astfel că Mircea Cioboată a plecat în această regiune, a studiat piesele de mobilier și a început producția. ”Este mobilier antichizat, care este tratat cu ceară de albine, are găuri false de carii și tot ceea ce presupune un astfel de aspect. Noi nu pretindem că vindem mobilier vechi, nu vrem să înșelăm pe nimeni, ci doar producem piesele de mobilier în stilul dorit de clienții noștri”, a spus Mircea Cioboată. Piesele de mobilier produse în România au fost foarte apreciate de clienții din Franța. ”Mentalitatea clienților din Franța este total diferită de cea a clienților din România. La noi, chiar dacă au comandat mobilier din lemn masiv, românii ar vrea să aibă suprafețe perfecte, de parcă acel mobilier ar fi fost făcut din PAL. La francezi, la început, ne îngrijoram dacă apărea o mică crăpătură în timpul transportului. Însă am descoperit că clienții din Franța erau mulțumiți, deoarece spuneau că aceste crăpături adaugă un plus de autenticitate pieselor de mobilier antichizat”, spune Diana Cioboată. De asemenea, în Franța, clienții preferă ca fibra lemnului să fie vizibilă. Chiar și după atâția ani, linia de producția Chamapgne se află în portofoliul fabricii de mobilă din județul Cluj. Însă omul de afaceri din Livada a mai făcut un pas și a decis să nu producă doar piese standardizate de mobilier, ci să proiecteze producția în funcție de dorințele fiecărui client. Iar imaginația angajaților de la fabrica Livada a fost pusă serios la treabă. Pe lângă sufragerii ori dormitoare, au existat și comenzi speciale, de care angajații își amintesc cu plăcere. Unul dintre cele mai complexe proiecte a fost cel referitor la construcția unui pat în formă de caravelă, adică tipul de navă de lemn folosit în expediția lui Cristofor Columb care a dus, în 1492, la descoperirea Americii. Patul, comandat inițial pentru un băiețel de patru ani, dar care poate fi folosit până când acesta ajunge la 18 ani, are timonă, are proră și provă, iar la tribord are o saltea extensibilă, care poate fi trasă pentru un alt ”matelot”, adică pentru eventualii prieteni care ar dori să doarmă în patul-caravelă. De asemenea, scara de lemn care duce spre pat are numeroase ascunzișuri pentru ”comorile”, adică pentru jucăriile pe care vrea să le depoziteze ”căpitanul” navei. Aceste produse cu valoare adăugată mare au sporit și încrederea clienților în produsele realizate în Livada. Astfel, dacă în urmă cu câțiva ani, valoarea medie a unei comenzi varia între 2.000 și 3.000 de euro, acum ea a crescut la 7.000 – 8.000 de euro pentru o comandă din România. Cumpărătorii români au descoperit, în plină criză, faptul că mobilierul de bună calitate nu este o cheltuială, ci o investiție. Iar piesele de mobilier de lemn masiv, de înaltă calitate, sunt confecționate pentru a rezista câteva secole, nu doar pentru câțiva ani. Mai mult, ele pot fi lăsate moștenire, pentru că frumusețea lemnului este una nepieritoare.

Artă pentru aristocrații scandinavi

Tocmai pentru că munca meșterilor din Livada a depășit granițele meșteșugului și s-a transformat în artă, au început să vină tot mai multe comenzi din străinătate. Mai întâi, au existat seturi de mobilier de lemn realizate pentru crame ori pentru diferite restaurante. În portofoliul companiei SC Apollo SRL din Livada se numără și realizarea pieselor de mobilier și a lambriurilor pentru cel mai luxos restaurant din stațiunea Baden – Baden din Germania. Este vorba de restaurantul Stahlbad. Această comandă nu a reprezentat doar un client de portofoliu și un profit bun, ci și deschiderea unei noi linii de business. Și asta pentru că printre clienții restaurantului se numără și aristocrați scandinavi care merg să se relaxaze în Baden – Baden. Unii dintre ei au decis să comande mobilier din lemn masiv, în același stil, pentru cabanele lor de vânătoare din Suedia și din Norvegia. ”Avem colaboratorii noștri, care găsesc clienți, iar noi facem proiectele și realizăm, după ce aceste proiecte sunt aprobate, mobilier personalizat. În multe situații am avut cererea expresă de a sculpta blazoane pe piesele de mobilier, pe uși ori pe frontoane”, spune Diana Cioboată. În funcție de mărimea cabanei de vânătoare, dar și de complexitatea proiectului, costul unei garnituri complete de mobilier poate ajunge la câteva zeci de mii de euro. Compania din Livada beneficiază de câteva comenzi pe an, pentru că nici în cele două regate nordice familiile de aristocrați care investesc în cabane de vânătoare nu sunt chiar atât de numeroase. Astfel că principala piață de desfacere pentru piesele de mobilier produse în Livada este cea românească. În prezent, cifra de afaceri a fabricii de mobilă și de uși de lemn, cu 80 de angajați, este de trei milioane de lei pe an. Cifra este semnificativă pentru această perioadă de criză, când numeroase fabrici de mobilă, cum ar fi Libertatea din Cluj-Napoca ori Vlădeasa din Huedin, au fost nevoite să își închidă porțile. ”Un mare avantaj pentru noi a fost faptul că noi nu ne-am permis doar să ajustăm și să rearanjăm niște corpuri de mobilier. Noi am realizat proiecte de la zero. De asemenea, a contat foarte mult și calitatea pregătirii personalului”, spune Mircea Cioboată. Astfel, meșterii cu experiență îi învață pe noii veniț tainele sculpturii și cele ale confecționării unui tip de mobilier care moștenește tradițiile atelierelor care produceau odinioară piese pentru castelele ori reședințele luxoase ale unor obișnuiți ai Curții Imperiale din Viena.

Valoare adăugată mare

Un amănunt care face diferența între fabrica de mobilă din Livada și competitorii săi este grija cu care este pregătită materia primă. Cheresteaua de cea mai bună calitate provine în întregime din România. Lemnul adus în incinta fabricii este pus la zvântare, apoi este uscat cu grijă, în uscătoarele speciale. Apoi, el este debitat și producția poate începe. Grija pentru materia primă și pentru detalii a adus în atelierele din Livada o atmosferă comparabilă cu cea din atelierele marilor lutieri. Și asta pentru că, în opinia lui Mircea Cioboată, producția de viori și cea de mobilier de înaltă calitate reprezintă două ramuri ale aceleiași arte.

Articol preluat de pe TransilvaniaBusiness.ro

Comentati folosind contul Facebook

comments