Tara care a refuzat de două ori intrarea în UE are o problema pe care nu știe cum s-o rezolve

Norvegienii au probleme cu romii, care au venit masiv în ţara fiordurilor. Dreapta şi populiştii cer introducerea interzicerii cerşitului. Guvernul face apel la prudenţă, dar nu prea ştie ce să facă.

Romii au pus Norvegia la o încercare grea şi aceasta în momentul în care ţara continuă să-şi lingă rănile după masacrul de anul trecut al lui Anders Breivik, care a ucis 77 de persoane în numele ideii de eliberare a ţării de musulmani şi imigranţi. Guvernului nu-i vine uşor acum să ridice problema imigraţiei, cu toate că tema va apărea inevitabil anul viitor înaintea alegerilor parlamentare.

În comparaţie cu alte grupuri de imigranţi, în Norvegia numărul romilor nu este aşa de mare. Se apreciază că la Oslo şi câteva alte oraşe mai mari s-ar afla 2000-3000 de imigranţi din România şi Bulgaria. Problema este că, spre deosebire de polonezi (care sunt în jur de 100.000), romii nu au venit să lucreze, ci să cerşească.

Acest lucru îi supără pe mulţi norvegieni, care consideră că a întinde mâna după cerşit pur şi simplu nu este fair. Cerşitul nu are loc în filosofia acestei ţări nordice.. Statul ocrotitor are grijă acolo de toţi, chiar şi de imigranţi, cu condiţia să se încadreze într-un cadru social, ceea ce nu se poate spune despre romi. Pentru norvegieni este de neconceput adăpostirea pe străzi şi în tabere dărâmate, mod de viaţă la care cei veniţi din Bulgaria şi România se decid tot mai des.

În aprilie, când am fost la Oslo, am întâlnit sporadic romi care cerşeau în centrul oraşului – erau în special femei în vârstă. În timpul verii, în capitală şi în oraşele mai mari au venit grupuri mai mari, între care oameni în puterea vârstei şi tineri. Pentru o parte din norvegieni romii cerşetori sunt pur şi simplu paraziţi sau în cel mai bun caz persoane care lucrează din dispoziţia boss-ilor romi în Mercedes-uri. Pentru alţii sut victime ale bandelor traficanţilor de oameni, care au nevoie de ajutor.

Linia percepţiei trece cam pe locul unde trece şi linia divizărilor politice. Politicienii, precum şi susţinătorii Partidului Progresului din opoziţie, conservator şi anti-imigraţie, cer introducerea interzicerii cerşitului. Acest lucru este cerut între alţii de primarul oraşului Oslo, Fabian Stang. Stânga cheamă la compătimire şi atrage atenţia asupra intensificării stării de spirit, intimidând cu Breivik.

„În 22 iulie (acum un an Breivik a omorât 77 de persoane), Breivik ne-a arătat cât este de important să nu condamnăm oamenii numai din cauza apartenenţei la un anumit grupt etnic” – a spus la mijlocul lui iulie premierul social-democrat Jens Stoltenberg. El a reacţionat în acest fel la valul de comentarii ostile romilor. În diverse foruri pe internet au apărut înscrisuri în genul „romii sunt şobolani”, „fiinţe decăzute”.

Nervii l-au lăsat pe unul din politicienii locali ai Partidului Progresului, Per Egil Eira, din orăşelul Kaytokeino din noerdul Norvegiei, care s-a înfuritat când a văzut că un activist haker a aderat fără voia lui la grupul care îi sprijină pe romi pe Facebook. „Nu am cerut să fiu membru al acestui grup idiot, blestemat” a replicat Eira pe aceeaşi pagină de Facebook. „Dacă ar fi după mine, romii ar putea fi aruncaţi în mare pentru a înota spre casele lor. Sau aş dori ca cineva să-i taie în bucăţi mici, pe care să le dea la câini”.

Comentariul scandalos al politicianului a aparut în unul din ziarele locale. Procuraturii nu i-a rămas altceva decât să înceapă ancheta privind eventuala încălcare de către Eira a legii care interzice ura.

Partidul Progresului, de care a fost legat cu ani în urmă şi Breivik, pregăteşte deja un proiect de lege care interzice cerşitul,. Coaliţia roşu-verde care conduce Norvegia se opune, dar unii membri ai Partidului Centrum din coaliţie cer de asemenea măsuri radicale, dar de altă natură: cer ieşirea Norvegiei din zona Schengen.

„Trebuie să preluăm controlul asupra graniţelor noastre” – a spus recent deputata Partidului eurosceptic Centrum, Jenny Klinge. „Schengen le uşurează criminalilor intrarea în Norvegia” – a explicat ea. Deşi Norvegia rămâne în afara UE, ea este membră în Schengen şi participă în Spaţiul Economic European (EOG). Aşa stând lucrurile, ea a acceptat 75% din legislaţia Uniunii. Plăteşte de asemenea miliarde de euro la bugetul Uniunii (în schimbul accesului pe piaţa comună) fără posibilitatea de a influenţa direcţia în care se îndreaptă Uniunea.
Unele comune, fără să aştepte rezultatul dezbaterii pe tema romilor, au decis să rezolve singure o parte din probleme. Astfel autorităţile din Kristiansand, al optulea oraş ca mărime al Norvegiei, a decis să construiască toalete pentru romii fără adăpost. La fel au procedat autorităţile din Trondheim, iar stânga norvegiană dă aceste oraşe ca exemplu pentru alte localităţi.

„Romii migratori constituie o problemă general europeană, care în acest an a afectat în mod deosebit Norvegia” – spune pentru „Gazeta” Jakub Godzimirski, analist la Institutul Norvegian de Afaceri Internaţionale din Oslo. În opinia sa, criza, care işi face de cap în Europa, a făcut ca imigranţii din România şi Bulgaria, care acum un an-doi şi-au căutat norocul în Austria, în Italia şi Spania, acum au venit în bogata şi relativ rezistantă la criză Norvegie. Mai înainte, ca urmare a diverselor restricţii şi deportări au fost alungaţi din Franţa şi Finlanda.

Potrivit lui Godzimirski, problema romilor care cerşesc trebuie rezolvată la nivel european cu participarea României şi Bulgariei, care nu se angajează deloc în rezolvarea ei. În Norvegia apar voci care spun că în acest scop ar trebui alocaţi o parte din banii pe care Oslo îi dă la bugetul Uniunii. Ar fi în orice caz o soluţie mai bună decât interzicerea cerşitului.

Articol preluat de pe Capital.ro

Comentati folosind contul Facebook

comments