Va deveni Finlanda un „Hong Kong rusesc”?

Finlanda şi Rusia au o relaţie istorică complicată, existînd şi o oarecare asemănare cu relaţiile dintre România şi Rusia. Finlanda a fost parte a Imperiului Rus şi a Suediei, iar independenţa statului finlandez este un fenomen relativ recent. Războiul ruso-finlandez din 1938 şi participarea Finlandei la cel de-al Doilea Război Mondial de partea Germaniei au complicat şi mai mult relaţiile dintre cele două ţări.

Totodată trebuie remarcat faptul că şi în condiţiile unui război total, liderii Finlandei au ştiut să dea dovadă de înţelepciune şi viziune strategică. Refuzul lui Carl Gustaf Emil Mannerheim de a intra în adâncimea teritoriului sovietic dincolo de frontiera anului 1938 a fost una dintre manifestările acestei înţelepciuni. În epoca Războiului Rece, dar mai ales după căderea URSS, Finlanda a devenit una dintre ţările în care propaganda rusofobă a fost turată la maxim, urmărindu-se izolarea Rusiei de un potenţial partener economic şi politic. Acum, după două decenii de propagandă, corelată cu o politică agresivă a decidenţilor de la Bruxelles, o parte a societăţii finlandeze este dispusă să coopereze cu Rusia pentru a-şi proteja valorile şi identitatea.

Printre motivele creşterii euroscepticismului finlandez se numără criza economică prin care trece Uniunea Europeană, creşterea numărului de imigranţi şi forţarea renunţării la valorile tradiţionale, inclusiv percepţia familiei drept uniunii dintre un bărbat şi o femeie. Finlanda a fost printre primele ţări în care un partid eurosceptic, „Finlandezii”, a obţinut 19% în cadrul alegerilor parlamentare, plasându-se pe un onorabil loc trei.

Recent, mai mulţi lideri ai acestui partid eurosceptic şi naţionalist şi-au manifestat deschiderea spre o cooperare cu Rusia pentru a contracara influenţa excesivă a Uniunii Europene. Parlamentarul Juho Eerola a sugerat ca Rusia şi Finlanda „să intre într-o alianţă strategică”. Un alt lider al „Finlandezilor”, Hemmo Koskiniemi a mers mai departe şi a propus reintegrarea Finlandei în Rusia. Raţionamentul politicianului finlandez este simplu. Uniunea Europeană se îndreaptă spre crearea unui stat federal în care Finlanda oricum îşi va pierde suveranitatea şi independenţa. În aceste condiţii, dacă suveranitatea este oricum imposibilă, este mai indicată integrarea în Rusia, deoarece Rusia este principalul partener economic al Finlandei şi poate oferi aceeaşi protecţie militară ca şi Uniunea Europeană. Deşi puţini politicieni finlandezi sunt dispuşi să susţină public această idee, faptul că economia finlandeză este legată ombilical de cea rusească este unanim acceptat. „Rusia este pilonul economiei finlandeze”, a declarat pentru publicaţia Verkkouutiset profesorul James Kiandera.

O cunoscută revistă finlandeză Suomen Kuvalehti, a publicat recent un articol semnat de juristul şi omul de afaceri Hannu Krogerus care susţine necesitatea transformării Finlandei într-un „Hong Kong al Rusiei”. Invocând experienţa regiunii autonome Hong Kong care a trecut sub jurisdicţia Chinei în 1997, Krogerus arată că integrarea similară a Finlandei în Rusia ar putea fi foarte benefică pentru economia finlandeză. Din perspectiva omului de afaceri finlandez, principalul obstacol în faţa unui asemenea scenariu este reprezentat de iresponsabilitatea, rusofobia şi lipsa de independenţă a politicienilor de la Helsinki.

Deşi este improbabil ca Finlandă să se integreze în Rusia în viitorul apropiat, existenţa şi proliferarea unor asemenea idei în zonele relativ stabile ale Uniunii Europene arată că această formaţiune geopolitică se află într-o criză de sistem, iar mulţi reprezentanţi ai elitelor politice regionale şi naţionale caută opţiuni de părăsi o navă care se scufundă.

Articol preluat de pe http://romanian.ruvr.ru/