Jurnalist finlandez despre sederea lui la Medias
Azi poti afla impresiile unui jurnalist finlandez despre sederea lui la Medias. Pentru 2 zile un jurnalist din Finlanda a insotit echipa Joensuun Kataja pentru meciul cu Gaz Metan Medias din cadrul FIBA EuroChallenge. Pasionat de baschet si fotbal feminin finlandezul a ajuns pana acum de 2 ori in Romania. De fiecare data a postat pe blogul sau impresii despre locurile in care a fost iar acum scris si despre vizita la Medias. Ce l-a impresionat si cum a fost perioada petrecuta alaturi de cei de la Kataja, poti afla de aici.
Textul tradus de Maier Mihaela (Fun Study in Medias)
Din nou în România – cu Kataja!
O Doamne – sunt din nou în România … cine ar fi crezut ? 
E ciudat pe unde ajung cu acest sport, baschetul – acum câteva luni am fost în România … şi acum iată-mă înapoi ! O altă călătorie cu clubul de baschet Kataja, care îşi continuă parcursul neaşteptat către Top 16 din Euro Challenge.
De această dată am ajuns în micul oraş transilvănean Mediaş (nu – nici un semn de Dracula pe aici, dar încă e suficient timp să-l întâlnesc!!!). Am ajuns devreme, ceea ce a fost în regulă ţinând cont de haosul creat de zăpadă peste tot în Europa zilele astea. Aeroportul a fost nou pentru mine – aeroportul din Sibiu … un aeroport nou drăguţ. Aici aterizează doar vreo cinci zboruri pe zi. Oamenii de la serviciul de închirieri maşini au fost foarte săritori de asemenea – au încălzit maşina pentru când am ajuns.
Drumul din Sibiu spre Mediaş a fost distractiv – acesta fiind în lucru, avea o limită de viteză de 40 km/h, dar cred că limita era doar pentru mine, fiindcă localnicii aveau propria lor limită de 90 km/h
Hotelul este minunat, şi unul dintre singurele din oraş care are piscină şi trei saune diferite (de aici şi cele 3 postări de pe facebook de seara trecută). Mă bucur că hotelul are şi un restaurant decent, deoarece altfel cred că nu aş mai fi luat cina. Cel mai apropiat restaurant pare să fie la o distanţă considerabilă de hotel.
Faţă de alte dăţi, echipa stă la acelaşi hotel ca şi mine – aşa că fiecare ieşire din cameră e o aventură, fiindcă apuc să văd ce fac diferiţi membri ai echipei – majoritatea stau în hol la recepţie pentru a prinde semnal Wi-fi decent … probabil că îl fur eu pe tot când încarc poze şi clipuri …”îmi pare rău băieţi!”
Pe lângă să raportez/să filmez şi să fotografiez meciul am avut şi o altă sarcină azi – să duc oficialii cu maşina până la cel mai apropiat supermarket ca să cumpere nişte lucruri esenţiale pentru jucători. Şi am condus drăguţa mea Dacia – doar maşinile autohtohtone sunt destul de bune pentru mine … nu mă plâng
Azi a fost prima zi de lucru aici – am asistat la antrenamentul echipei la arenă, o sală de sport destul de mică dar cu condiţii bune. Antrenamentul a fost unul relaxant … întinderi, aruncări la coş şi alergări – apoi câteva interviuri cu antrenorul Toijala şi doi jucători (Fields şi Makalainen) înainte să ne întoarcem la hotel … unde am editat pozele, interviurile şi le-am dat mai departe clienţilor.
Am luat iarăşi cina la restaurantul hotelului – şi Dumnzeule – porţile la acest hotel sunt altceva … în ambele zile m-am ridicat de la masă având senzaţia că am mâncat un elefant … şi preţurile… PHEW!!! Cred că cina din seara asta (cu băutură cu tot) a costat undeva la 3 lire. Nu pot spune că ne taxează prea mult – dar apoi hotelul se adresează românilor … aşa că nu pot creşte preţurile doar pentru turişti.
Articol preluat de pe http://www.mirceahodarnau.ro/
Interesant cum prin acesti straini observam, ca noi romanii suntem destul de negativisti cu tara noastra. Omul a relatat frumos, a si aratat unele chestii (viteza localnicilor de 90km/h) dar in general a fost o descriere draguta a tarii. Se mai observa ca nu are aere in privinta masinilor, pt. ca are dreptate, Dacia e o maisina ok. Multi romani nu o vor doar pt ca vecinu’ are BMW… si … s-ar face de rusine sa-si ia el Dacie.
Oricum, misto descriere.