Turism matrimonial: Cum să devii doamna Schmidt în trei zileAtenţie: „În multe cazuri, româncele care se căsătoresc cu cetăţeni germani vor fi puse de soţ sau de familia acestuia să semneze un contract prenuptial” * “Sfatul nostru este să nu semnaţi acest act, până nu vă asiguraţi că înţelegeţi tot ceea ce scrie în el”, atrage atenţia jurnalul on-line http://romaningermania.ro


Dragi gălăţence, v-aţi găsit fericirea alături de un neamţ? Ce mai staţi pe gânduri? Oficializaţi relaţia! Căsătoria cu un cetăţean german oferă multiple avantaje, dincolo desigur de fericirea în doi. Doamna Schmidt, Müller sau Schulz (cele mai frecvente nume germane), dar de altă cetăţenie decât cea germană, va avea, în scurt timp, drept de şedere în Germania, drept de muncă, precum şi dreptul de a urma cursurile de integrare oferite de statul german!
Necazul este că, în Germania, aproape că poţi rata şansa căsătoriei din cauza birocraţiei care poate dura şi câteva luni. Iar dacă ai nenorocul să-ţi lipsească o banală hârtie la dosar, până faci rost de ea din România, şi ea campioană la birocraţie, ori îţi expiră dreptul de şedere în Germania, ori se „răzgândeşte”/”sperie” alesul/aleasa.
Jurnalista gălăţeană Gabriela Palade (Ladar) de la jurnalul on-line romaningermania.ro le dezvăluie doritorilor de pirostrii cu un neamţ sau o nemţoaică soluţia căsătoriei-fulger, în doar trei zile, în care veţi obţine nu doar râvnita patalama, ci şi o minivacanţă în scop turistico-matrimonial.

Tønder sau, pe nemţeşte, Tondern

Marele secret este că mariajul „comis” în Danemarca este recunoscut de statul german. Şi cum pe pământ danez vă puteţi căsători în doar trei zile, problema e ca şi rezolvată: micile localităţi daneze, de la graniţa cu Germania, cum ar fi Tønder sau, pe nemţeşte, Tondern, trăiesc şi înfloresc tocmai datorită mirilor grăbiţi. Imediat ce ajungeţi acolo, înregistraţi cererea de căsătorie la primărie, contra sumei de 500 de coroane daneze (aproximativ 70 de euro). Importantă este dovada că aţi stat trei zile la un hotel sau o pensiune din localitate, mai precis chitanţa plătită pentru trei nopţi de cazare, iar preţul este piperat – bugetul necesar celor trei zile depăşeşte binişor 500 de euro, atrage atenţia romaningermania.ro.
Pe lângă actele de identitate şi care atestă cetăţenia, sunt necesare şi documentele care atestă ca este vorba despre o şedere legală în Germania! Evident, trebuie să dovediţi că nu sunteţi deja implicat în altă căsătorie. Iar dacă nemtii vor doar documentul primăriei româneşti, la danezi ajunge şi declaraţia pe proprie răspundere a tatălui miresei, că fiica lui nu a mai fost căsătorită, declaraţie tradusă şi apostilată. Cine depune cererea luni, se poate căsători joi! Iar cei care anunţă marţi, vineri vor fi soţ şi soţie. Totul este să vă programaţi din vreme, telefonic sau în scris, ca nu cumva să fiţi refuzaţi pentru că sunt prea multe nunţi în ziua respectivă! Iar la întoarcerea în Germania, certificatul de căsătorie din Danemarca, scris în trei limbi (inclusiv în germană), va fi înregistrat ca şi cum nunta ar fi avut loc chiar acolo.

Simplu şi fără alai!

Marele dezavantaj al unui „Da-Ja” în doi pe tărâm danez este că vor lipsi fastul, alaiul şi tămbălăul tradiţionale unei nunţi româneşti. Mireasa ar putea să-şi aranjeze singură părul pentru că un coafat profesionist poate să sară de suta de euro! Şi în plus, în loc să pară mai tânără şi mai frumoasă e posibil ca rezultatul să-i aşeze, pe lângă diadema de mireasă, şi câţiva ani în cârcă! Nici rochia de mireasă nu este obligatorie! De altfel, din zece mirese care intră în fabrica de „neveste” două-trei au rochii albe. Lipsesc nu numai nuntaşii chiuitori, lăutarii cerşetori şi insistenţi ca muştele, ci, adesea, şi naşii, mirii făcându-şi poze unul altuia, la ieşire.

Contrastele se atrag… sau nu

O fi dragostea mare, s-or fi atrăgând contrastele, dar, n-ai cum să nu faci, totuşi, ochii mari atunci când cupluri mai bizare rup monotonia perechilor care par perfecte. Ce spuneţi de o pereche în care mireasa bate spre 200 de kilograme, în vreme ce mirele, cu ten de abanos african pare tras prin inel. „În aceste cazuri nu mai observi bucuria aia măsurată, dar uşor de citit, ci cu totul altceva; simţi fericirea plutind în aer. Mireasa de 200 de kile, când iese de la starea civilă, ar putea să şi zboare, dacă greutatea ei ar reuşi cumva să sfideze gravitaţia. De cealaltă parte, mirele cel slăbuţ priveşte certificatul de căsătorie cu mare atenţie, într-un mod încruntat, serios, fără zâmbet. Şi fără privirea aceea, obişnuit luminoasă a mirilor. Dar poate că aparenţele înşeală, şi că această categorie de barbaţi are un mod propriu de a se bucura, bine ascuns de ochii terţilor”, scrie Gabriela Palade.

Familia înainte de toate

Atenţie, doamne şi domnişoare viitoare mirese. Poate că aţi rezolvat problema cuceririi neamţului şi aţi stabilit deja excursia către cea mai rapidă căsătorie posibilă. Nu tot ce zboară se mănâncă şi fiţi cu băgare de seamă la pretenţiile pe care le-ar putea avea familia soţului de la dumneavoastră. „În multe cazuri, româncele care se căsătoresc cu cetăţeni germani vor fi puse de soţ sau de familia acestuia să semneze un contract prenupţial. Sfatul nostru este să nu semnaţi acest act, până nu vă asiguraţi că înţelegeţi tot ceea ce scrie în el”, atrage atenţia jurnalul on-line http://romaningermania.ro.
Din păcate, nu avem şi sfaturi pentru găsirea şi cucerirea rapidă şi eficientă a celui mai potrivit soţ german. Dar frumuseţea româncelor şi în special a gălăţencelor nu are limite şi cele mai multe ştim să ridicăm familia şi gospodăria la rang de artă. Aşa că suntem siguri că nimic nu vă va sta în cale!

Articol preluat de pe http://www.viata-libera.ro/

Comentati folosind contul Facebook

comments