Iubitorii de animale mai bine nu citesc, dar deţinătoarele de blănuri pot găsi detalii incitante: cum se jupoaie perfect o nurcă, din vârful cozii până la mustaţă.

Imaginaţi-vă înconjurat de mii de leşuri, că păşeşti printre hoituri al căror miros îţi rămâne întipărit în minte până în ultima zi a vieţii. Imaginaţi-vă cum e să agăţi leşurile în cârlig şi să le jupoi la foc automat, de la coadă la mustaţă, lăsând trupul mustind a sânge să ţi se scurgă printre mâini ca un peşte alunecos. Şi să faci asta de 3.000 de ori pe zi. E ceea ce a trăit Ionuţ C., un ieşean de 31 de ani şi care, neavând încotro, cu un copil abia născut acasă, s-a făcut jupuitor de nurci în Danemarca.


Îţi merge mâna ca la robot

A aplicat prin programul Eures de la AJOFM. Oferta părea bună: 1.500 de euro pentru un contract de-o lună. A fost selectat şi repartizat la o fermă din vestul peninsulei Iutlanda. „Am început pe 6 noiembrie 2011. Se lucrează semitehnologizat, în echipe de 12 oameni. Eu luam nurcile de picioarele din spate şi le agăţam în două cârlige. Îţi trebuie forţă în mâini, altfel într-o oră te predai. Îţi merge mâna continuu, ca la robot, la fiecare 2 secunde agăţi nurca în cârlig”, a explicat tânărul ieşean.

Până să ajungă dezlipită blana de pe nurcă, animalul trece prin Purgatoriu. Mai întâi sunt omorâte prin gazare, apoi sunt rulate într-un malaxor cu rumeguş pentru a le fi curăţată blana.

Tehnici macabreSunt puse pe o bandă, doi muncitori taie ghearele fiecărui animal, o altă echipă prinde nurca de picioarele din spate iar un disc crestează blana pe lat. Apoi animalul este fixat în cârlig şi blana este desfăcută de pe picioarele din spate şi coadă. Spre final, nurca este înfiptă în nişte ţepi pentru a putea fi trasă blana de pe corp.

Totul se derulează în câteva secunde, trebuie să ţii ritmul cu banda a cărei viteză este ameţitoare. „Curg apele pe tine. Faci cam 3.000 de nurci pe tură”, a spus Ionuţ. Munca migăloasă este la sfârşit când se scoata blana de pe cap cu un pistol cu aer comprimat. „Dacă rupeam o blană, eram penalizaţi”, declară tânărul muncitor.

HOITURIMirosul pe care n-o să-l uite niciodată

Pe lângă ritmul alert în care se lucra, muncitorii din ferma de nurci trebuiau să se obişnuiască şi cu mirosul. Izul specific al acestor animale, al locului în care stau şi mirosul de la nurcile moarte în timpul anului şi care acum erau scoase de la congelator pentru jupuire, au fost greu de suportat. „Imaginaţi-vă un animal mort, luat şi pus în congelator, apoi scos şi dezgheţat ca să poată fi scoasă blana de pe el. Mirosea ca în iad. Erau animale care se descompuneau când începeau să se dezgheţe, dar noi trebuia să le prelucrăm”, a povestit tânărul. Nu exista echipament de protecţie, măşti sau mănuşi. A fost doar vaccinat antirabic şi antitetanic înainte de-a pleca din România.

ZECE ÎN CAMERĂ

Bani de drum şi 1.000 de euro, pe card, acasă, cu asta s-a ales jupuitorul de nurci. S-a lecuit pe viitor

Pe lângă munca în condiţii grele, cei care au fost duşi la jupuit nurci au avut parte şi de o cazare pe măsură. Muncitorul ieşean a nimerit într-o casă în care nici încălzirea nu era suficientă.

„Am stat 19 într-o casă normală, cum sunt la ei. În living stăteam zece. Eu am prins un pat, dar am avut colegi care au dormit pe saltele, pe jos. Erau doar două băi şi puţină apă caldă la duş. Poate sunt condiţii mai bune în altă parte, dar noi aşa am nimerit”, a povestit Ionuţ. Nici suma promisă înainte de plecare nu s-a potrivit la întoarcere. În loc de plata la zi cu 70-100 de euro, ei au fost plătiţi cu cel mult două coroane pe nurcă, adică 1,4 lei. „Din ce am câştigat pe parcurs s-au oprit banii pe cazare, ce am mai cheltuit pe mâncare. Am primit deoparte pentru drum vreo 300 de euro. Pe card, acasă, am mai primit 1.000 de euro. Raportat la România pot părea bani mulţi, dar dacă pun în balanţă condiţiile şi cum eşti tratat, nu se merită”, a explicat Ionuţ.

Tânărul spune că nu fuge de muncă, dar condiţiile în care a lucrat acolo şi cele în care a fost cazat l-au lecuit de o altă experienţă de jupuitor de nurci.

PRODUS DE LUX

55 de nurci pentru o singură haină

Blana de nurcă face parte din produsele de lux în industria hainelor de blană naturală. Pe lângă culorile clasice de negru, alb, maro sau cu pete, cele mai sofisticate haine se fac din nurcile de culoare argintie şi indigo. Producătorii de haine spun că cea mai populară blană este cea de nurcă. Este cea mai permisivă din punct de vedere modelistic. Poate fi prelucrată în variate feluri, se poate epila, tunde scurt, se poate modela cu laserul şi este cea mai rezistentă la uzură. Pentru o haină lungă de nurcă sunt folosite blănurile de la aproximativ 55 de nurci. O haină din blană de nurcă poate costa între câteva sute şi câteva mii de euro.


„Noi facem consiliere şi instruire cu cei aleşi înainte de a pleca. Ei ştiu la ce să se aştepte.“
ADRIANA SÂRGHIE, purtător de cuvânt AJOFM Iaşi

„Nu recomand nimănui să meargă ca jupuitor de nurci. Nu cadavrele sângerânde sunt cel mai îngrozitor lucru, ci solicitarea fizică inumană.“
IONUŢ C., muncitor român

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments