Văzută de români ca o afacere neprofitabilă, agricultura românească îi atrage ca un magnet pe investitorii străini. Pe măsură ce preţul terenurilor din economiile dezvoltate creşte, loturile din România devin tot mai interesante pentru străini. Iar odată ajunși aici, străinii bagă adânc mâna în buzunar. 800.000 de hectare de teren agricol au fost deja vândute către străini.

Agenţiile imobiliare din Cluj au primit o cerere de la un cetăţean suedez, interesat să cumpere nu mai puțin de 100.000 de hectare de teren arabil în țara noastră. “Dacă găsești suprafețe mici care se vând cu 1.000 de euro hectarul, poți să zici «merci». Până acum, cea mai mare suprafață de teren pe care am găsit-o e de 50.000 de hectare, iar prețul e de 2.000 de euro pe hectar. Cetăţeanul din Suedia chiar vrea să facă agricultură, s-a luat de cap cînd a văzut cât pământ stă în paragină la noi”, dezvăluie administratorul imobiliar.ro, Gigi Ștefan.

Pe imensul teren, suedezul va cultiva speclă de zahăr, iar investiția de până la 10 milioane de euro speră c-o va amortiza în primii ani de recoltă. Asta pentru că terenurile României au un potențial agricol extrem de mare, ca să nu mai punem la socoteală faptul că pământurile noastre sunt cât se poate de eco. Și asta nu din cauză că am avut grijă de teren, ci pentru că el a rămas necultivat. “E curățat de toate chimicalele care există pe piață pentru că nu a mai fost lucrat de 10- 15 ani”, explică Ștefan. Așa se face că, în ultima periodă, piaţa a resimţit un interes mult mai mare din partea investitorilor străini decât al celor autohtoni pentru terenurile agricole. “Se cer suprafețe ce încep de la 10 hectare și pot ajunge până la 100.000 de hectare. Prețul se învârte în jurul sumei de 2.000 – 2.200 de euro hectarul, dar pentru suprafețe medii. Suprafețele mari le cumpără străinii, care s-au prins că România are un potențial imens în domeniul agriculturii. Mâncarea e un profit sigur în momentul ăsta, din cauza crizei. Cine reușește să producă de-ale gurii în cantități industriale nu are decât de câștigat”, mai spune consultantul imobiliar. Creşterea preţurilor la alimente de bază transformă plasamentele în terenuri agricole în investiţii sigure. “În momentul de faţă, discutăm cu diverși oameni de afaceri străini, interesați să achiziţioneze terenuri agricole de ordinul a miilor de hectare pentru a cultiva atât cereale tradiţionale, cât şi plante pentru biomasă”, a declarat pentru Servus_Cluj, administratorul site-ului imobiliar.ro, Gigi Ștefan.

Răbdăm poveri, răbdăm nevoi, dar vrem pământ!

Calitatea solului, suprafeţele vaste disponibile şi preţul încă de zece-douăzeci de ori mai scăzut comparativ cu alte ţări europene, au făcut ca terenurile agricole din România să devină foarte atractive. De asemenea, în contextul atingerii unor preţuri record în cazul terenurilor agricole aflate în cele mai dezvoltate economii europene, precum şi a creşterii preţurilor la alimentele de bază, se remarcă un trend de creştere a preţurilor terenurilor la nivel global, ceea ce explică interesul investitorilor străini pentru terenurile agricole încă ieftine de la noi.

Investitorii locali cumpără terenuri mici

Și clientela română își face simțită prezența în domeniul agricol, dar oamenii de afaceri din Cluj cumpără doar terenuri care se află în jurul razei de 100 de kilometri de oraș. Ei investesc în suprafețe mici, de maximum 100 de hectare. În țara noastră, agricultura nu e stimulată deloc, așa că oamenii renunță să le mai cultive. Țăranii români nu-și mai permit să întrețină terenurile, așa că le vând occidentalilor. Prețurile din România, chiar dacă pentru țăranul român sunt mari, sunt extrem de avantajoase pentru investitorul din Occident. “Din păcate, când e vorba de terenuri arabile, nu toată lumea e la fel de deschisă. Am întâlnit cazuri în care primarii unor comune refuzau cu tot dinadinsul să vândă o bucată de teren, deși le-am oferit sume frumoase – 1.000 de euro pe hectar, plus procesul de întăbulare, care, de cele mai multe ori, ajunge să coste tot atât. Primarii preferă să dea terenurile în arendă, pe prețuri de doi bani, decât să le vândă să facă alţii agricultură performantă, dacă noi românii nu mai suntem în stare sau nu vrem. Şi e paragină peste tot”, susține administratorul imobiliar.ro.

Mai ieftin și mai bun

Seful Direcției Seful Direcției Agricole pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Cluj, Grigore Onaciu, confirmă şi el că prețul hectarului arabil de pământ românesc îi atrage ca un magnet pe investitorii străini. “În România, hectarul arabil se vinde cu 1.000 de euro, în timp ce în Olanda sau Suedia se ridică la 20.000 – 30.000 de euro. Prețurile noastre sunt de 20 – 30 de ori mai mici”, spune Onaciu. Dar prețul nu e singura motivație pentru străini. Terenurile din țara noastră sunt extrem de roditoare, nu au nevoie nici de îngrășăminte, nici de chimicale. “Într-adevăr, olandezii, italienii, spaniolii vin în România pentru că aici beneficiază de un teren fertil, cu forță de producție mai mare și o calitate mult mai bună decât în țările lor. Acolo, producțiile sunt forțate cu îngrășăminte chimice. Pe plaiuri mioritice se aleg cu aceeași producție, fără îngrășăminte, pentru că terenurile noastre sunt foarte bune”, mai spune șeful DADR.

Speculă internațională

Străinii vin să lucreze la noi pentru că au forță financiară și utilaje, spre deosebire de agricultorii români. Vin pentru că terenurile noastre sunt roditoare și ieftine, dar vin și pentru că subvențiile noastre le fac cu ochiul, susține Grigore Onaciu: “Fac o însămânțare minimală pe suprafață mare și solicită subvenție de la APIA. Nu mai recoltează pe diferite motive de calamitate, iar cand trag linie între investiție și subvenție câștigă. Sunt şi mulţi speculanți între cumpărătorii ăştia străini”. Cu toate acestea, “sunt și oameni serioși, care fac agricultură mai performantă decât noi, mai harnici, care știu să facă treabă bună”, conchide Grigore Onaciu.

Agricultura românească, la mâna străinilor

România se află în acest moment pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în lume în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit unui alt raport al GRAIN. Pe piaţa locală, investitorii străini deţin 7% (700.000 hectare) din terenul agricol, în Cehia nonrezidenţii au în posesie 4% din total, în timp ce în Ucraina deţinerile investitorilor se ridică la 3%. Achiziţiile făcute de străini în România au fost făcute prin intermediul companiilor înregistrate local, aceasta fiind singura barieră impusă de guvern în faţa valului de preluări. Autorităţile de la Bucureşti mai au doi ani pentru a găsi o soluţie pentru prelungirea acestei interdicţii, în condiţiile în care România este obligată prin tratatul de aderare la UE ca, începând cu 2014, să liberalizeze piaţa funciară. Din acel moment, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice din Uniunea Europeană ar urma să poată face achiziţii de teren fără niciun fel de restricţie. Această situaţie are loc în contextul în care preţul unui hectar de ogor românesc costă între 1.000 şi 4.000 de euro, în timp ce în Olanda, Spania sau Danemarca preţurile sunt şi de 20 de ori mai mari.

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments