Mohammad Junidi Chasan, CEO al companiei indoneziene Bionat, în faţa uzinei de biogaz din Sleman, Indonesia, arhivă (prin bunăvoinţa Universităţii Boras)Mai multe tone de fructe, care erau aruncate zilnic într-un mic oraş indonezian, sunt acum transformate în biogaz pentru producerea de electricitate, datorită ajutorului extern din partea unui oraş din Suedia, al cărei succes în domeniul gestionării deşeurilor este un exemplu la nivel mondial.

Piaţa de fructe din Sleman, pe insula indoneziană Java, cea mai populată insulă din lume, obişnuia să arunce patru tone de fructe în fiecare zi. În căldură, fără mijloace de răcire, fructe aduse acolo dimineaţa se strică până ziua următoare.

Asta a prezentat o provocare, dar şi o oportunitate, atunci când doi experţi în gestionarea deşeurilor de la Universitatea Boras, din Suedia, au vizitat insula şi au studiat situaţia.

Profesorul Mohammad Taherzade şi Olle Engstrom, coordonatorul proiectului de recuperare a deşeurilor din Indonezia, au decis să ofere la doi studenţi de la Universitatea Gadjah Mada din Indonezia oportunitatea de a veni la Boras pentru a învăţa despre gestionarea deşeurilor.

La Şcoala de Inginerie a universităţii, studenţii au învăţat despre producţia de biogaz şi despre construirea de instalaţii pentru a produce această sursă de energie.

“Asta însemnă că comercianţii din piaţă ar putea să îşi genereze propria energie electrică şi nu ar trebui să o cumpere”, a spus Engstrom. “De asemenea, ar scăpa de putoarea ce o provoacă resturile de fructe şi ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Mediul per total s-ar îmbunătăţi.”

La întoarcerea lor în Sleman, studenţii au devenit manageri de proiect şi au proiectat o instalaţie locală de biogaz pentru a transforma deşeurile oraşului în energie utilă.

Proiectul de recuperare a deşeurilor nu implică numai Universitatea Gadjah Mada, dar a început să lucreze cu autorităţile locale, proprietarii de afaceri şi comercianţii de fructe din Sleman, pentru a-i învăţa fundamentele ştiinţei mediului.

Suedezii i-au învăţat modelul de colaborare Boras, care permite tuturor părţilor să împărtăşească experienţe şi cunoştinţe şi să rezolve problemele împreună.

Succesul colaborării

“Modelul nostru se bazează pe mobilizarea cetăţenilor şi a-i face să înţeleagă de ce este important să recicleze”, a declarat Par Carlsson de la Boras Energy and Environment, unul dintre partenerii care asigură sprijin pentru Proiectul de recuperare a deşeurilor din Indonezia.

Oraşul mic Boras, în sud-vestul Suediei, a format pentru prima oară un grup pentru progresarea activităţii de recuperare de energie, reciclare şi gestionare a deşeurilor în 1980. Grupul era compus din reprezentanţi ai universităţii locale şi altor instituţii academice, precum şi ai administraţiei locale.

Implicarea tuturor acestor părţi interesate s-a dovedit a fi o reţetă de succes. Grupul a constatat că poate să facă schimbări majore cu puţine mijloace, iar modelul rezultat a oferit oraşului nu doar un mediu mai curat, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cetăţenii săi.

Din cele 200.000 de tone de gunoi colectate anual, doar 4 la sută ajung acum în gropile de gunoi; 30.000 de tone de deşeuri pure şi biologice sunt transformate în 3 milioane de metri cubi de biogaz, care este folosit pentru alimentarea autobuzelor, camioanelor de gunoi şi taxiurilor din oraş.

Orice lucru reciclabil este reciclat, iar deşeurile ce pot fi arse sunt folosite pentru încălzirea apei, care este distribuită printr-un sistem de conducte subterane spre casele şi clădirile din Boras.

Astfel, Boras a devenit o autoritate internaţională privind gestionarea deşeurilor, modelul său răspândindu-se acum în întreaga lume.

Construirea comunităţii

Agenţiile guvernamentale din Suedia au finanţat proiectul de recuperare a deşeurilor din Sleman sub forma unui ajutor străin, iar proiectul a devenit un partener pentru gestionarea deşeurilor în alte jurisdicţii şi instituţii indoneziene.

De exemplu, în Indonezia există multe gropi de gunoi, ceea ce a prezentat o altă oportunitate pentru recuperarea energiei din deşeuri.

Deşi gunoiul nu este sortat, ci doar pus în depozite de deşeuri, “noi am înfiinţat facilităţi adecvate de biogaz, precum şi instalaţii de producere a gazului în depozitele de deşeuri, într-o serie de oraşe indoneziene”, a spus Carlsson.

Activitatea de recuperare a deşeurilor din Boras nu reprezintă un succes doar în domeniul gestionării deşeurilor, dar şi în diverse aspecte ale construirii comunităţii locale.

Sinergia a produs multe efecte benefice în diferite sectoare ale societăţii din Boras, inclusiv în industrii, a spus Carlsson. Iar această experienţă ajută de asemenea Indonezia, unde experţi din Boras ajuta oraşul Palu să construiască un oraş durabil pentru viitor, de exemplu.

Annika Siwertz de la Agenţia Suedeză de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) a lăudat Proiectul de recuperare a deşeurilor, atunci când colaborarea a început în Indonezia anul trecut. Ea a numit modelul Boras unul din cele mai bune exemple de ajutor extern pe care l-a văzut vreodată, menţionând că Sida a trebuit să investească “foarte puţini bani.”

În afară de Indonezia, experţii de gestionare a deşeurilor din Boras au stabilit parteneriate cu universităţi din Nigeria, Brazilia, Statele Unite ale Americii şi Vietnam şi sunt implicaţi în prezent în discuţii cu grupurile interesate din numeroase alte ţări.

Articol preluat de pe EpochTimes-Romania.com

Comentati folosind contul Facebook

comments