O jurnalistă suedeză sub acoperire a promovat un examen scris, copiind de la colegii binevoitori. Profesorul “examinator” nu i-a cerut nici măcar să se legitimeze. Garanţia promovării unui examen – meditaţiile cu profesorul examinator, la 20 de euro şedinţa.

Pornind pe urmele spuselor mai multor tineri suedezi, studenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, reporterii cotidianului suedez „Svenska Dagbladet” (una dintre cele mai serioase publicaţii suedeze) au vizitat, recent, România. Ceea ce au descoperit şi publicat jurnaliştii nordici, despre cum se obţine o diplomă de medic la Cluj-Napoca, poate zgudui din temelii lumea universitară românească. Suita de reportaje publicate de „Svenska Dagbladet” în ultima săptămână a făcut deliciul cititorilor ziarului, devoalând o faţă hâdă a învăţământului superior medical românesc.

Profesorul s-a oferit să dea meditaţii unei ziariste suedeze. 20 de euro şedinţa

În esenţă, studenţii suedezi (unii dintre aceştia, fireşte) au reclamat faptul că anumiţi profesori pretind bani, ca şpagă, pentru a le înlesni promovarea examenelor sau obţinerea unor note mai mari. Alţii, povestea un student suedez conaţionalilor săi jurnalişti, au metode mai rafinate de a cere şpagă: „Acesta (profesorul respectiv – n.r.) nu cere bani ca să promovezi examenul. Te invită la meditaţii, care costă 20 de euro şedinţa de două ore, iar la aceste şedinţe îţi oferă exact acele subiecte pe care le vei avea la examen”, a declarat studentul.

Probabil pentru a testa veridicitatea celor declarate de conaţionalul său student, jurnalista Josefin Pehrson, de la ziarul citat, s-a dat drept studentă în primul an la medicină şi l-a abordat pe dascălul incriminat. Iată mai jos un fragment din articolul în care ziarista povesteşte cum a decurs discuţia cu dascălul acuzat de corupţie:

„După câteva minute de convorbire introductivă, îl întreb dacă pot beneficia de meditaţii particulare. „Nu, nu am timp”, răspunde profesorul, privind aluziv înspre două femei aflate la mică distanţă de noi şi care ne-ar fi putut auzi. „Să intrăm aici”, adaugă profesorul, arătând înspre uşa bibliotecii din apropiere. Bineînţeles că se poate aranja să primesc meditaţii. Costă 20 de euro şedinţa de două ore. „Îmi garantaţi notă de trecere?”, întreabă reporterul. „Vei primi chiar notă mare. Nota cinci e pentru studenţii slabi. Însă garanţie? Unica garanţie în viaţă e că toţi murim”. „Meditaţiile îmi vor mări şansele, nu?” „Yes, no problem”, răspunde profesorul.

Ziarista sub acoperire a promovat un examen copiind de la colegi

Pentru a verifica şi acuzaţiile cum că la examenele scrise se promovează fraudulos, prin copiat sau cu sprijinul colegilor cu mai multă ştiinţă de carte, jurnalista suedeză a participat la un examen, în numele unei compatrioate de-a sa. Ce-a constatat în sala de examen a publicat în ziarul citat anterior. Spre a nu fi acuzaţi de vreo exagerare, iată un fragment din textul Josefinei Pehrson: „Studenţii discută încă de pe culoar cum să se aşeze fiecare în bănci, astfel încât să se poată ajuta reciproc cât mai eficient…Profesorul care şade la catedră nu pare să bage de seamă zumzetul din jurul său. E imposibil să discerni ceva în murmurul de şoapte din sala în care studenţii la medicină din primul an de studiu, de la Universitatea din Cluj-Napoca, îşi susţin primul examen. Stau umăr lângă umăr şi încercuiesc variantele a, b, c sau d de pe testul grilă, uitându-mă constant pe lucrările vecinilor. Cuvintele celor care îşi şoptesc unii altora care e varianta corectă se aud atât de tare, încât cu greu profesorul se face auzit atunci când citeşte câte una din întrebări”.

După ce a predat „lucrarea”, ziarista suedeză l-a întrebat pe dascăl dacă e nevoie de carnetul de student, pentru că „nu îl are la ea”. „Nu e nevoie, lasă doar lucrarea aici”, i s-a răspuns. Lesne de imaginat că, în condiţiile acestui „examen”, ziarista suedeză a promovat examenul. Cu nota 8.

„Un profesor lua bani pe sub masă”

Ragnar Sjögren, inspector la Autoritatea pentru Evaluarea Calităţii Învăţământului Superior din afara Suediei e la curent cu problemele de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. „Am avut mai multe reclamaţii despre calitatea instruirii studenţilor medicinişti de la Cluj-Napoca. Într-o scrisoare, un student ne-a semnalat faptul că un profesor de-al său primea chiar bani pe sub masă pentru a da notă de trecere studentului. Au fost şi alţi studenţi care ne-au semnalat că instruirea pe care o primesc acolo (la Cluj-Napoca – n.r.) e inferioară celei din Suedia”, a declarat Sjogren.

Rectorul Ciuce n-a auzit de şpăgi

„Conducerea Universităţii are la cunoştinţă de mai multe tentative de a promova fraudulos examenele”, a declarat jurnaliştilor suedezi rectorul UMF „Iuliu Haţieganu”, prof. dr. Constantin Ciuce. „Unii studenţi au fost eliminaţi din examene pentru tentative de fraudă”, a spus acesta. Ciuce a declarat, însă, citat de „Svenska Dagbladet”, că nu a auzit niciodată vorbindu-se despre şpăgi date pentru promovarea unor examene şi că nimeni nu i-a reclamat vreodată astfel de fapte: „Nu am fost informat despre aşa ceva. Nici de vreun student şi nici de vreo autoritate suedeză”.

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments