Doi fermieri din zona „Valea Târnavelor”, Anca Dalmasu din Saschiz şi Dan Cismaş din Ţopa, au reprezentat simbolic România la Conferinţa Internaţională organizată de Biroul European de Mediu (Bruxelles) în colaborare cu BirdLife International Europe, Consiliul Ecologic Danez şi Societatea Daneză pentru Conservarea Naturii, la Copenhaga (Danemarca), în perioada 2-3 martie 2012 la sediul Parlamentului Danez. Am aflat multe lucruri interesante dialogând la 5 martie cu dl.Dan Cismaş, proaspăt revenit acasă de la Conferinţă cu impresii deosebite. Cei doi fermieri români au avut noroc să fie propuşi pentru participarea la Conferinţa de la Copenhaga, ca reprezentanţi ai micilor fermieri, de către un colaborator englez al Fundaţiei „ADEPT” din Saschiz, domnul Dan Cismaş fiind rugat să prezinte în cadrul Conferinţei un discurs privind istoricul şi experienţa de muncă în ferma sa ecologică. Conferinţa a întrunit reprezentanţi în persoana unor miniştri ai mediului şi agriculturii, secretari de stat, diverse ONG-uri de protecţie a mediului şi fermieri din 17 ţări: Danemarca, Cipru, Belgia, Anglia, Olanda, Grecia, Austria, Portugalia, Polonia, Germania, Suedia, Letonia, Estonia, Georgia, Slovenia, Tadjikistan şi România.Tema Conferinţei:„Noua Politică Agricolă a Comunităţii Europene este oare singura cale corectă pentru o dezvoltare durabilă a agriculturii?!” prevede un vast Proiect Ecologic, a cărui implementare va începe în 2013.Poluarea masivă pe întreg Globul Pământesc pune în pericol natura, care până la urmă, se răzbună cum poate.Ecologia nu poate exista în afara vieţii omului, aşa cum se întâmplă de multe ori, consecinţele fiind tragice. E nevoie de modificare radical a Politicii Agricole pentru viitorul Planetei. Cei conştienţi de acest lucru, gândesc şi caută noi metode.În acest context a fost organizată şi Conferinţa despre care vorbim.În prima zi a lucrărilor Conferinţei (2 martie) timp de circa 8 ore de dezbateri au luat cuvântul 18 participanţi, prima sesiune dând răspunsuri la una din întrebările de bază: „De ce avem nevoie de o reformă verde a Politicii Comune Agricole ?!” Prin intermediul unui film de circa 15 minute cei prezenţi au conştientizat situaţia în care a ajuns astăzi NATURA din cauza intervenţiei nechibzuite a omului. Au dispărut în unele zone geografice specii întregi de păsări şi alte vieţuitoare.Bunăoară, în Danemarca au dispărut berzele, deoarece poluarea continuă a solului a dus la distrugerea unor ecosisteme (au dispărut broaştele, ş.a.). Tot mai evident devine adevărul că resursele naturale ale Planetei sunt limitate. Oamenii devin conştienţi că ele se epuizează şi pun în gardă omenirea.
Participanţii la Conferinţă au dezbătut şi alte teme impuse de realitate cum ar fi: schimbările climatice şi influienţa lor asupra omenirii; asigurarea securităţii alimentare a populaţiei; proporţiile şi perspectivele crizei alimentare mondiale; metode de protective a mediului. Prin poluarea solului cu diverse chimicale, în goana obţinerii unor cantităţi mari de produse, se deteriorează mediul în întregime datorită circulaţiei apei în natură. Trebuie găsite urgent noi metode de împrospătare a naturii prin înverzirea mediului, fapt ce depinde de fiecare om în parte şi de întreaga omenire. Natura nu aparţine doar unor persoane, indiferent de poziţia lor socială, ea este a tuturor. În cadrul Conferinţei de la Copenhaga domnul Dan Cismaş a propus spre dezbatere tema: „Rolul fermei familiale, cu diversitate de producţie, bunele practici ale micilor fermieri, pe calea unei agriculturi sustenabile.” Sunt de remarcat unele detalii: „Expunând amănunte din istoricul fermei şi experienţa proprie de fermier mi-am propus să sensibilizez şi să atrag atenţia celor prezenţi asupra importanţei dezvoltării, cu susţinerea statului, a micilor fermieri. Nu oriunde poate să-şi desfăşoare activitatea o fermă mare şi, oricum fermele mari sunt specializate pe o singură producţie. Ferma mica ecologică, de semi-subzistenţă, are o producţie diversă, pentru consum propriu (circa 50%) şi pentru comercializare. Este nevoie de susţinere pentru a pătrunde pe piaţa agricolă. În activitatea mea mă conduc după următorul principiu: Nu e bine să te implici personal, direct prin metode artificiale în evoluţia naturii, ci doar să asiguri condiţii factorilor naturali, biologici ca să acţioneze. Bunăoară, microorganizmele pot lucra singure dacă la creezi condiţiile necesare, acesta fiind unul din scopurile fermei familiale.
Poţi dăuna încercând să modifici, după fantezia ta natura… De aceea Politica Agricolă Comună în astfel de zone, similare cu Valea Târnavelor, necesită o modificare radicală ţinând cont de factorii specifici. Ferma familială poate avea un viitor sigur dacă e susţinută de stat, întrucât, producănd de toate, nu devii dependent de sistemul bazat pe monoculturi, ca în cazul fermelor mari comerciale…”
Întrebându-l despre reacţia participanţilor la Conferinţă în urma discursului prezentat am reţinut următoarele: „Participanţii la Conferinţă au dorit să afle dacă există sustenabilitate economică, compatibilitate între economic şi social în cazul fermelor similare cu ferma noastră. Părerile cu privire la susţinerea fermelor de semi-subzistenţă au fost împărţite.

Unii, mai cu seamă ONG-urile, sunt preocupaţi mai mult de proiecte, pentru că de aici ies bani. Un reprezentant din Grecia m-a întrebat dacă în viitor voi crea 4 ferme pentru toţi cei 4 copii ai mei. I-am răspuns că important este, copiii să crească cunoscând specificul de funcţionare al fermei cultivându-le dragostea faţă de activitatea agricolă, antrenându-i în muncă, ca apoi, la maturitate fiecare să- şi aleagă drumul în viaţă corespunzător aptitudinilor personale, misiunea mea fiind să-mi fac treaba cât mai bine, acumulând experienţă utilă…” Ziua de 3 martie a fost pentru participanţii la Conferinţă o zi de practică în care au luat cunoştinţă de specificul funcţionării unor mari ferme daneze. Bunăoară au vizitat o fermă cu 6000 de porci care are doar 6 angajaţi, patronul fiind un tânăr de 26 de ani. Participanţii au rămas impresionaţi dar şi-au pus şi multe semne de întrebare privind funcţionarea ecologică a unor astfel de ferme, destul de des întâlnite. Bunăoară Germania are 20.000 de astfel de monoferme comerciale. Viitorul îşi va spune cuvântul în această privinţă. Vizitând, comparând, învăţând din greşelile altora, preluând ce e util, evident, devii mai puternic. Ambii fermieri din zona Văii Târnavelor participanţi la Conferinţa de la Copenhaga au primit un surplus de energie şi încredere că în activitatea lor sunt pe drumul cel bun, iar participarea la foruri internationale le crează noi oportunităţi de cunoaştere. Nu ne rămâne decăt să le dorim noi succese!

Prof. Eugenia Cimborovici Teodoreanu – JSR

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments