În ţara în care numeroase multinaţionale încă fentează impozitele la stat, repatriindu-şi profi­tu­rile, şefii de la Finanţe vor să încurajeze dela­ţiunea vecinilor ce plătesc prea puţine taxe.

 
Sistemul ce presupune recompensarea persoanelor care îşi reclamă vecinii la Fisc atunci când primii au date că ceilalţi plătesc statului prea puţine taxe în raport cu bunurile deţinute sau cu veniturile obţinute nu ar funcţiona în România şi nici nu ar fi normal să fie aplicat atât timp cât Fiscul nu îşi face treaba cum trebuie. Opinia aparţine avocatului specializat în fiscalitate Gabriel Biriş, unul dintre autorii platformei economice de guvernare a alianţei venite la putere în 2005.

Avocatul, partener al firmei de consultanţă Biriş & Goran, spune că măsura sugerată la finele săptămânii trecute de către Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, de altfel un respectabil economist, „ar fi aplicabilă doar după ce Fiscul va face tot ceea ce iî stă în putinţă să rezolve fenomenul (evaziunii fiscale  – n.r.)”. Or, în România contrabanda e făcută de autorităţi.  Recent a ieşit la iveală cazul fostului şef al Fiscului, Sorin Blejnar, acuzat de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru implicarea sa într-o reţea al cărei scop era comercializarea de carburanţi fără plata taxelor la stat.

Turnătoria nu ar funcţiona, din cauza fricii

În plus, delaţiunea îndreptată împotriva celor care ocolesc plata impozitelor nu ar funcţiona, din cauza fricii de cel turnat la Fisc, spune avocatul. El men­ţionează un caz al unor întreprinzători care ar dori să-şi deschidă o unitate de alimentaţie publică, eliberând bonuri fiscale tuturor clienţilor, dar cărora le e teamă că, dacă ar face aşa ceva, ar deveni obiectul unor controale intense, dar abuzive ale inspectorilor fiscali. Emiterea bonurilor fiscale în zona alimentaţiei publice este o raritate în România.  „Bonurile se dau când le ceri”, explică avocatul Biriş.

Dan Schwartz, consultant fiscal al firmei Scot&Company Consulting, declara recent pentru „România liberă” că până şi în Bucureşti, oraş în care îşi are sediul central Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, doar o mică parte a unităţilor de alimentaţie publică, de tipul restaurantelor, emit şi bonuri fiscale. El consideră că dacă autorităţile vor cu adevărat să lupte împotriva evaziunii fiscale ele trebuie să informatizeze sistemul de control fiscal, legând agenţii economici într-o reţea unică, conectată la serverele Fiscului. O bună parte din agenţii economici din România cumpără marfă nefiscalizată, nu îşi trec încasările prin casele proprii de marcat, văduvind astfel bugetul statului de cota de TVA aferentă bunurilor vândute şi de impozitul pe profit.

Ziarul „România liberă” a relatat recent cazul companiilor străine din zona contractelor de infrastructură rutieră care declară în mod constant pierderi, evitând plata impozitului pe profit la bugetul de stat. Profiturile sunt repatriate către ţările de origine printr-un mecanism ce presupune umflarea cheltuielilor înregistrate în România prin plăţi umflate făcute către firmele mamă. Rezultate ale Fiscului în privinţa unor controale referitoare la acest sistem, numit al „preţurilor de transfer” nu au fost făcute publice niciodată.

Victor Ponta: O măsură neeuropeană

Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la Murighiol, că a vorbit cu secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea, solicitându-i să se gândească de multe ori înainte de a veni cu un proiect de genul celui avansat, privind recompensarea informaţiilor date la Fisc.

„Am vorbit cu domnul secretar de stat Liviu Voinea şi l-am rugat – acum, că deja devine persoană politică, fiind secretar de stat – să se gândească de multe ori înainte de a veni cu un proiect”, a spus Ponta.

Declaraţiile premierului au fost făcute după ce Liviu Voinea a spus că va studia o legislaţie a „denunţătorului” din Suedia. „În Suedia vom analiza şi sistemul denunţătorului, care funcţionează de ani buni acolo şi ar putea fi implementat şi la noi”, a declarat Voinea. Acolo, populaţia este stimulată fiscal să dea informaţii despre averea vecinilor, a cunoştinţelor sau operaţiunile unor companii.

“Acolo oamenii primesc la poştă scrisori în care sunt informaţi că au plătit un impozit X, dar li se transmite şi dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii ştiu cel mai bine situaţia vecinilor şi pentru cei care transmit informaţii corecte despre aceştia se aplică scutiri, sau li se dă o recompensă şi mai plătesc doar diferenţa”, a explicat Voinea.

41 miliarde euro, adică 29,6% din PIB, consideră Comisia Europeană că e volumul economiei subterane din România, nivel depăşit doar de Bulgaria (32,2%).

Articol preluat de pe RomaniaLibera.ro

Comentati folosind contul Facebook

comments