Cel puţin aşa afirmă o studentă din Suedia care a venit să scrie teza de master în Moldova.
„Am ales Moldova pentru subiectul: “Gestionarea deşeurilor din Ţânţăreni”, dar şi pentru că am vrut să merg într-o ţară în care se vorbeşte rusa, pe care am studiat-o un pic” spune Emma Lindberg, o studentă de la Universitatea din Lund, Suedia, care împreună cu prietena ei Johanna Olsson au testat timp de 8 săptămâni cât s-au aflat aici – răbdarea, punctualitatea şi comunicarea tete-a-tete cu responsabili, contrar obişnuinţei de comunicare pe cale electronică.

„Colega mea, Johanna şi eu suntem studente la facultatea Ingineria Mediului, la Institutul de Tehnologie al Universităţii din Lund, Suedia. Am venit în Moldova cu scopul de a experimenta modul de viaţă într-o altă ţară timp de opt săptămâni şi ca să adunăm materiale pentru teza noastră de master pe tema “Lichidarea depozitului de deşeuri din Ţanţăreni”, spune Emma Lindberg, studentă la una din cele mai mari universităţi din Europa de Nord.

Un motiv în plus a fost şi faptul că în paralel cu studiile în domeniul ingineriei, Emma a studiat şi rusa, şi a ales o ţară în care să o folosească: „Moldova a devenit alternativa perfectă, deoarece este o ţară în care gestionarea deşeurilor a rămas în urmă, iar oamenii înţeleg limba rusă”.

Compania Borlänge Energi, a ajutat-o să ajungă în Moldova.

Potrivit Emmei, răbdare i-a trebuit multă în ţara noastră, în special în cazul întâlnirilor de documentare: „Dacă o întâlnire este programată pentru 09.00, aceasta înseamnă 09.30 sau chiar 10.00. De multe ori am fost nevoite să aşteptăm afară în frig doar pentru că am venit la timp.”
Or, spun fetele, dacă ai nevoie de informaţii de orice fel, trebuie să mergi direct la sursă, vizitând persoana care dispune de ea: “Dacă lucrezi în Moldova timiditatea suedeză trebuie să fie lăsată în Suedia, de asemenea e nevoie să telefonezi dar şi să vizitezi personal oamenii de care ai nevoie. Ei insistă. În Republica Moldova nu poţi aştepta obţinerea unor răspunsuri sau informaţii prin e-mail, în timp ce în Suedia, din lipsă de timp, se dă preferinţă anume acestei forme de comunicare.”

Tinerele cercetătoare au avut ghinion chiar de la sosire în Chişinău. Era un frig de -20 ° C şi zăpadă de vreo 40 de cm. Şi asta a durat. Drumurile proaste şi vremea rece a făcut imposibilă vizitarea unor depozite de deşeuri, le-a încetinit munca şi le-a împiedicat să facă unele teste:
“În schimb a fost uşor de aranjat întâlniri cu managerii companiilor din domeniu, cu experţi de la Institutul de Geologie şi Seismologie, dar şi cu cei de la Apă-Canal din Chişinău, pentru obţinerea mostrelor analizate în laborator. Am fost plăcut surprinse de modul în care lucrurile sunt uşor accesibile, chiar dacă mai apăreau probleme cu traducerea” – recunosc studentele.

“Înafara temei de studiat”, Emma şi Johanna au urmărit “modul bolnăvicios” în care moldovenii reacţionează la întrebări legate de trecut şi problemele politice interne: “De câteva ori chiar am avut nevoie de informaţii cu privire la deciziile adoptate în timpul fostului regim comunist. Când întrebam oamenii despre aceasta ei încercau să fugă de subiect. Pentru noi aceasta este o lipsă de transparenţă în aparatul de stat din Moldova, care trebuie schimbat. Este imposibil de a face schimbări majore în Moldova, atâta timp cât problemele care dor sunt evitate”.

Ceea ce au luat studentele în Suedia, din Moldova este “modul de viaţă îngăduitor şi faptul cum oamenii pot supravieţui fără apă la domiciliu timp de multe săptămâni (îngheţurile crease probleme atunci conductelor de apă situate la suprafaţă). În plus, am învăţat noi metode de comunicare cu oamenii, aşa cum cunoaşterea limbii engleze în restaurante, magazine sau instituţii publice este limitata” remarcă fetele, asigurându-ne însă că vor mai veni în Moldova pentru că şi-au făcut aici prieteni pentru o viaţă.

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments