http://www.icenews.is/wp-content/uploads/2008/11/photoeverywherecouk.jpgIslanda poate oferi lectii importante pentru tarile care incearca sa supravietuiasca planurilor de salvare dupa ce maniera de abordare pe care statul islandez a avut-o a condus la o recuperare “surprinzator” de puternica, a declarat seful misiunii Fondului Monetar International in aceasta tara, citat de Bloomberg.

Angajamentul Islandei la programul sau, o decizie prin care a impins pierderile spre detinatorii de titluri in locul contribuabililor si a mentinut sistemul social prin care a aparat somerii au facut ca tara sa ajunga de la colaps la recuperare economica, conform institutiei internationale cu sediul la Washington.

“Islanda a facut realizari semnificative de la criza”, a spus intr-un interviu seful minsiunii FMI in Islanda, Daria Zakharova. “Avem o perspectiva foarte pozitiva asupra cresterii, in special pentru acest an si urmatorul”.

Islanda a refuzat sa protejeze creditorii din bancile sale, care s-au prabusit in 2008 dupa ce datoriile acestora au ajuns de 10 ori mai mari in raport cu dimensiunea economiei, iar hotararea ulterioara a statului de a se apara de retragerea capitalurilor prin restrictionarea fluctuatiilor cursului de schimb a permis guvernului sa evite un atac speculativ, cauterizand hemoragia economiei. Acest lucru a ajutat ajutoritatile sa se concentreze asupra sprijinirii gospodariilor si companiilor.

“Faptul ca Islanda a reusit sa pastreze sistemul de bunastare sociala in ciuda unei consolidari fiscale de o dimensiunea considerabila este una din principalele realizari din cadrul programului”, a afirmat Zakharova.

In luna martie a acestui an FMI avea programe de finantare cu 11 state europene, reprezentand in jur de 65% din fondurile sale disponibile, conform site-ului institutiei. Guvernele statelor din interiorul zonei euro au avut dificultati cu respectarea masurilor de austeritate conditionate de primirea pachetelor financiare comune furnizate de FMI si UE, revizuind tintele si prelungind termenele limite pentru unele state, precum Grecia.

In acelasi timp, evolutia pietelor de obligatiuni a reflectat lipsa increderii in programele de recuperare, majorand randamentele titlurilor de datorie si crescand presiunea asupra finantelor guvernamentale.

Tarile din zona euro sau cele ale caror monede au curs de schimb fix, precum Letonia, au apelat la taierea salariilor si au redus cheltuielile cu protectia sociala pentru a putea atinge obiectivele impuse de ajutoarele primite.

In Islanda, coroana islandeza s-a depreciat cu 80% in fata euro in 2008, fapt care a ajutat la transformarea deficitului comercial in surplus pana la sfarsitul aceluiasi an. Somajul, care intre 2007 si 2010 a crescut de noua ori, a coborat in iunie 2012 la 4,8%, de la varful de 9,3% atins in urma cu doi ani.

“Fiecare program este diferit si raspunde la o situatie diferita astfel ca nu se pot compara direct”, a mentionat Zakharova. “Desigur, luand in considerare profunzimea crizei de la sfarsitul lui 2008, recuperarea Islandei a fost impresionata”.

In 2005 estimarile FMI aratau ca Islanda era a de-a treia cea mai bogata tara din lume din perspectiva PIB per capita, iar in 2010 aceasta a cazut pe locul 25.

In luna august a anului trecut aceasta a terminat cea de-a 33-a luna a programului de recuperare, iar pentru 2012, prognozele FMI publicate pe 17 aprilie precizeaza ca economia tarii, de 13 miliarde de dolari, va avea o expansiune de 2,4 procente. Comparativ, Fondul estimeaza pentru blocul zonei euro o contractie de 0,3 procente.

Cresterea Islandei “este condusa de consumul privat, investiile au crescut puternic, iar exportul net va vea o contributie negativa la crestere, in principal din cauza faptului ca importurile au fost puternice, reflectand un consum puternic si o crestere a venitului si a asteptarilor sanatoase ale gospodariilor”, a spus Zakharova.

“Totusi, exporturile s-au majorat foarte puternic. Anul trecut a fost un an excelent pentru turism. Acestea sunt toate lucruri cu adevarat pozitive.”

Provocari-cheie

Islanda, care a inceput negocierile de aderare la Uniunea Europeana in 2010 si are ca un ultim obiectiv adoptarea monedei euro, incepe sa isi puna intrebari daca accederea la blocul comercial si monetar este in continuare drumul corect de urmat, pe fondul adancirii crizei datoriilor suverane din regiune. In plus, 39 din cei 63 de deputati din Parlamentul islandez de la Reykjavik se opun continuarii discutiilor  de aderare la UE.

“Insula trebuie in continuare sa arate ca poate relaxa cu succes controlul capitalurilor”, afirma Zakharova. In jur de 8 miliarde de dolari in coroane islandeze off-shore sunt sub restrictii.

Banca centrala a afirmat ca planul de a restrange controlul este de asteptat sa fie completat la sfarsitul lui 2015. Legea ii permite guvernului sa mentina controlul, care expira anul viitor, si sa solicite Parlamentului o prelungire.

Fostul ministru al Economiei, Arni Pall Arnason, spunea intr-un interviu din septembrie ca Islanda nu are in vedere revenirea la un curs de schimb flotant inaintea intrarii in zona euro.

“Eliminarea controlului capitalurilor este o provocare cheie pentru Islanda si aceasta nu este o sarcina usoara” spunea ea. In acelasi timp, “guvernul si-a recastigat accesul pe pietele internationale de capital; curatarea bilanturilor bancilor au fost realizata cu un ritm bun. Astfel, pentru a merge mai departe este important ca aceste castiguri sa fie sustinute si consolidate”, a adaugat ea.

Cum banca centrala se pregateste sa relaxeze controlul capitalurilor, decidentii pot ridica ratele dobanzii partial pentru a proteja coroana de o potentiala depreciere ce ar putea surveni.

Pe 13 iunie, banca a crescut rata dobanzii de referinta cu un sfert de punct procentual, la 5,75%. Aceasta decizie a reprezentat cea de-a cincea crestere a ratei de dobanda incepand cu luna august a anului trecut.

Articol preluat de pe HotNews.ro

Comentati folosind contul Facebook

comments