Cum reușește Islanda să mențină o criminalitate scăzută
Superlativele țărilor nordice au creat adevărate exemple de bună practică în domenii în care România este adesea prinsă în off-side. Educația din Finlanda este de ani de zile un model pentru Europa. Danezii și norvegienii ocupă locuri fruntașe în topul celor mai fericiți oameni din lume. Iar cultul sănătății este o marcă atât de importantă pentru Suedia, încât părinții suedezi își expun copiii la aer curat chiar și atunci când temperaturile sunt sub 0 grade Celsius.
Când vine vorba de islandezi însă, altele sunt motivele pentru care aceștia pot fi dați ca exemplu internațional: Islanda are o rată a criminalității incredibil de mică. Un editorial BBC, semnat de Andrew Clark, student la drept în Statele Unite, a urmărit să depisteze premisele acestui fenomen.
Islanda este o țară atât de sigură încât oamenii nu se tem să își lase copiii, chiar și la vârste foarte mici, nesupravegheați, pe stradă. În plus, echipajele de poliție nu poartă arme, iar țara, deși este membră NATO, nu deține forțe armate. În schimb, oamenii de rând dețin arme, într-o proporție foarte mare – circa 90.000 la 300.000 de locuitori câți are țara. Legile nu sunt însă deloc permisive la acest capitol: pentru a avea permis de port-armă, un islandez trebuie mai întâi să treacă un test scris și să parcurgă o examinare medicală. Atunci când au loc, infracțiunile din Islanda nu implică uzul de arme.
În acest context, observatorii criminalității scăzute din Islanda pun acest fenomen pe seama egalității din țară. Un studiu asupra sistemului de clasă din Islanda, efectuat de un masterand la Universitatea Missouri (SUA) a arătat că doar 1,1% dintre participanți se identificau ca făcând parte din clasa superioară a societății, în timp ce 1,5% se încadrau în clasa inferioară. Restul de 97% dintre cetățeni spuneau despre ei înșiși că sunt membri ai clasei de mijloc sau ai clasei muncitoare.
„Aici e frecventă situația în care fiul unui gigant de business studiază la aceeași școală ca toată lumea,” declara pentru BBC Bjorgvin Sigurdsson, fost președinte al grupului parlamentar al Alianței Social-Democrate.
În plus, se pare că islandezii au și o mentalitate de tip preventiv, autoritățile intervenind asupra problemelor infracționale cu fermitate și înainte ca acestea să escaladeze. De exemplu, atunci când problema drogurilor a fost una amenințătoare (adică pe la 1973), autoritățile au înființat o poliție separată și curți judecătorești separate pentru gestionarea cazurilor care aveau de a face cu drogurile. Așa se face că, în primii 10 ani de funcționare, circa 90% dintre cazuri au fost soluționate prin aplicarea de amenzi, iar astăzi, potrivit unui raport al UNODC, consumul de droguri tari în rândul populației de 15-64 de ani din Islanda este de 0,9% pentru cocaină, 0,5% pentru ecstasy și 0,7% pentru amfetamine.
În ultimii ani, Islanda s-a bucurat să se numere printre țările cu cel mai înalt nivel de trai din lume. Prosperitatea ei s-a datorat în primul rând industriei pescuitului, însă reducerea treptată a acestui segment i-a forțat pe islandezi să se orienteze și spre alte domenii. Înainte de recenta criză a datoriilor, băncile islandeze dețineau proprietăți străine care ajungeau la o valoare de 10 ori mai mare decât PIB-ul țării. Chiar dacă în 2009, economia țării s-a contras cu 6,8 procente, de la sfârșitul anului 2010 Islanda a început, treptat, să își revină, ajungând la o creștere economică medie de 2,5% și o rată a șomajului sub 5%.
Preluat de pe http://www.semneletimpului.ro/
Lasă un răspuns