În fabrica Purso Tools, care produce arbori cu came și biele, programul pe ziua de vineri este aproape de sfârșit. În partea din față a halei, Erja Lahti-Lindroos, curăță biela de ramășițe și finisează produsul. Colegul ei, Juha Sinervä scoate șuruburile de la învelișul bielelor. Lahti-Lindroos continuă munca, în timp ce managerul Mika Ranta supraveghează procesul de finisare.
Însă de-a lungul halei limba finlandeză este înlocuită de limba română fiindcă o bună parte a celor care lucrează cu mașinăriile din fabrică sunt români. În grupul lui Lahti-Lindroos a lucrat acum câțiva ani un român care a plecat din cauza reducerilor de personal. Acum în grup nu mai este decât un singur străin, rusul Aleksander Veirik.
În acest moment Purso Tools are angajați 20 de străini dintre care 11 sunt născuți în străinătate. Înafară de Veirik, restul sunt români. În total sunt 53 de muncitori în producție. Deși românii lucrează în propriul grup, ei se înțeleg foarte bine cu muncitorii finlandezi. Conform delegatului de atelier, Timo Sepä, românii joacă fotbal cu alți muncitori în timpul liber.
Însă nu întodeauna lucrurile merg perfect. Cel puțin nu după părearea lui Valentin Chirciu, angajat la Purso de cinci ani. Chirciu s-a lovit de câteva ori de așa-zisa repulsie față de străini.
– Nu îți vorbesc mereu și se mai uită urât. Nu în fiecare zi, dar câteodată, spune Chirciu.

Negocierea pentru cooperare cu străinii

La început românii au fost aduși temporar la Purso Tools pentru a completa personalul ca mai apoi să li se ofere contract permanent. Românii s-au acomodat foarte bine condițiilor de muncă și aparțin sindicatului deși nu sunt membri activiști ai acestuia. Marian Ciungu crede că Uniunea muncitorilor din industria metalurgică are o mare influență. De asemenea, el crede că în România sunt prea multe sindicate și activismul sindical este foarte strâns legat de viața politică. Și nu este bine. În Finlanda lucrurile stau altfel.

Și salariile sunt altfel, a observat Marius Popa în vârstă de 31 de ani. Marius, care a făcut școala în România, spune că salariul unui inginer este mai bun în Finlanda decât în țara natală. Cu salariul câștigat în Finlanda a reușit să își cumpere propria locuință, mașină și acum are posibilitatea de a călători.

– Muncitorii străini au venit la Purso din lipsa forței de muncă, spune Teuvo Mykrä, responsabil cu protecția muncii.

Deficitul forței de muncă calificate în Finlanda și angajarea forței de muncă din străinătate a început la sfârșitul lui 2008 și a continuat la începutul anului urmator.

– Întai au venit patru și apoi înca patru, spune Mykrä.

Personalul a fost recrutat direct din România cu ajutorul agenției de recrutare Eilakaisla.

Ultimele negocieri pentru cooperare au avut loc acum un an. Atunci au fost concediați câtiva angajați. Conform delegatului de atelier Sepä și al responsabilului cu protecția muncii Mykrä, au existat oarecare conflicte între naționalități când au avut loc aceste negocieri.

Avem nevoie de forță de muncă

Teuvo Mykrä afirmă că acum se pune mai mare accent pe protecția muncii decât înainte fiindcă Purso Tools va avea certificat de securitate. Altfel era situația pentru Marius Popa în România când lucra la o fabrică producătoare de avioane. Popa lucra cu materiale care erau dăunatoare sănătății.

– La sfârșitul săptămânii mă simțeam rău. Echipamentul de protecție nu era îndeajuns de bun, spune Popa.

Popa crede că siguranța la locul de muncă în Finlanda este foarte bună. Potențialul șomaj datorită dificultăților economice este mult mai sigur în Finlanda datorită serviciilor sociale eficiente. De asemenea, oferta cursurilor Uniunii muncitorilor din industria metalurgică este un lucu bun.

– Am fost la cursul de protecție a muncii, spune Popa.

Erja Lahti-Lindroos crede că atunci când apar greutăți la locul de muncă și se fac reduceri de personal, se nasc anumite conflicte între naționalități.

– Bineînțeles că finlandezii nu vor să își piardă locul de muncă.

Ea nu are nimic împotriva muncitorilor străini. Chiar a lucrat în acelasi grup cu un român care s-a dovedit a fi foarte profesional și s-au înteles foarte bine.

– Avem nevoie de forță de muncă.

Mai puțin stres

Juha Sinervä este de părere că sunt greutăți de comunicare cu muncitorii români din cauza limbii.

– Daca unul vorbește română și altul engleză iar românul nu întelege engleză atunci nu ne putem înțelege decât prin semne.

Mulți dintre românii de la Porso vorbesc atât româna cât și engleza și au primit educația necesară în țara lor și cunoștințele sunt de ajuns pentru a lucra cu echipamentul din fabrică. Cunoștințele tehnice ale lui Marian Ciungu au fost testate în România înainte de a veni să lucreze pentru Purso Tools. Sarcinile de muncă ale lui Marian includ șlefuirea pieselor, sablarea și ambalarea. Ciungu crede că viața la locul de muncă în Finlanda nu diferă foarte mult de cea din România. Totuși stresul la locul de muncă nu este așa de mare în Finlanda.

– În România erau mulți șefi. Cu unul făceai ceva și cu altul altceva. Sarcinile se schimbau tot timpul.

 

Sursă articol: http://www.ahjo.fi/portal/suomi/ahjo_verkkolehti/

 

Comentati folosind contul Facebook

comments