finnishhsstudentsDupa balbaiala de la limba romana, Ministerul Educatiei a gresit si baremul de la matematica, acesta urmand a fi revizuit. Petitia online de modificare a corectarii la romana a a juns la 30.000 de semnaturi. Premierul spune ca daca un elev are nevoie de cele sase puncte, sa i se dea!

Vorbim, mereu, ca tinerii capabili pleaca peste hotare. Asteapta sa implineasca 18 ani – daca nu si mai devreme – apoi isi iau zborul. Pestre trei – patru sezoane, citesti despre ei ca au rezultate incredibile la universitatile de renume din Anglia ori Statele Unite.

La noi, trebuie sa se lupte cu morile de vant. Ministerul da, la limba romana de la “capacitate”, un enunt ambiguu, ministrul spune ca baremul ramane la fel, ca in timpul meciului nu se pot schimba regulile jocului, dar premierul afirma, astazi, ca “Daca pentru cele sase puncte un elev nu intra la liceul dorit, atunci sa i se dea!”

Se semneaza petitii online, se merge in fata sediului Ministerului, unde se scandeaza PRE-DI-CA-TI-VA! Colac peste pupaza, se greseste si baremul de la proba de matematica, acesta urmand a fi revizuit.

Asta e societatea noastra.  Nu mergem in Anglia ori Germania ci undeva mai aproape de Polul Nord. Vedem ce face Saili, un baiat de 15 ani. Povestea e cat se poate de reala si verificabila. Saili e un tanar care, in Romania, ar fi dat, zilele acestea, “examenul vietii”.
07:45 – Saili asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii ( de precizat ca nu exista autobuze scolare). Acesta trece la fiecare cinci minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii ii duc cu masina pana la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de cinci km de scoala!!!RETINETI: CONFORM LEGII! In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nici o hartie pe jos, nici un grafitti pe ziduri.

09:15 – Orele dureza, fiecare, cate 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul e ales de scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta.
Pe banci si pupitre nu sunt semne si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu “scump” din Anglia sau Elvetia, desi nimic nu epateaza. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante.

La fiecare doi elevi exista cate un computer. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tamplarie, schiuri… O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mancarea e gratuita.

12:00 – Mancare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru pranz la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Nu exista sucuri sau bauturi carbogazoase. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pana dupa-amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.

16:05 – Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intarzie la serviciu.

18:30 – Cina si sauna (aceasta, de trei ori pe saptamana) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele facute si, mai ales, nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.

20:15 – Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, dar Saili le termina rapid intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu. “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator ori inginer, chiar daca familia sa este una saraca”.
Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pana la absolvirea unei universitati. “Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”.
Studentii platesc doar cartile si mancarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul ii ajuta sa se emancipeze, dandu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si, de asemenea, primul salariu.

Ce insemna respectul fata de profesorii?
Elevii au un respect total fata de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati.
Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt.

Temele sunt sfinte. Si este foarte rau vazut un elev care copiaza, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o fituica la un examen. Cel care ar face-o ar fi izolat de catre restul de elevi. “De ce sa risti, cand poti sa studiezi?” Pe aceeasi linie, ca adulti nu-si vor imagina ce este evaziunea fiscala. Nu e de mirare ca Finlanda se afla in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea mai scazuta coruptie publica. Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: “Cand ii cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”. Nu exista repetenti, desi nu exista decat o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decat o singura data”. Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.

Cit tine o zi de lucru pentru un elev?
“Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pana la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii canta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca o data, se incurajeaza gandirea critica si se discuta.
Saili inca nu s-a hotarat ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, poate medicina veterinara sau creatie de jocuri video.

Puteti sa-l intrebati daca e fericit. Cunoasteti raspunsul. E DA!  De vizavi de Cismigiu se aude “PRE-DI-CA-TI-VA”. E iunie, 2012.

Articol preluat de pe a1.ro

Comentati folosind contul Facebook

comments