Finlanda vrea garanţii colaterale în schimbul contribuţiei sale la împrumutul UE către guvernul de la Madrid, destinat recapitalizării băncilor din Spania, Helsinki vizând condiţii similare celor ataşate celui de-al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, transmite Bloomberg.

“Avem solicitările pentru colateral pe împrumuturile care vin de la vehiculul temporar. Detaliile sunt încă în discuţie, dar principiul de bază este acelaşi ca în cazul Greciei”, a declarat marţi Jukka Pekkarinen, director general la ministerul finlandez al Finanţelor, într-un interviu acordat Bloomberg.

Liderii UE au convenit săptămâna trecută, la summit-ul de la Bruxelles, să relaxeze condiţiile ataşate împrumutului pentru recapitalizarea băncilor spaiole şi să înceapă procesul de înfiinţare a unei instituţii europene de supraveghere bancară care să deschidă calea către recapitalizarea instituţiilor de credit aflate în dificultate direct de la fondurile de urgenţă ale UE.

Guvernul finlandez încearcă să convingă populaţia că nu riscă să piardă banii împrumutaţi Spaniei împreună cu celelalte guverne din eurozonă.

Politicienii europeni au convenit ca linia de finanţare către Spania să nu aibă senioritate, adică prioritate la plată faţă de alte datorii. Astfel, banii vor veni de la Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), instituţie cu caracter temporar până la intrarea în funcţiune a Mecanismului European de Stabilitate (MES). Statutul MES presupune ca împrumuturile acordate prin această instituţie să aibă senioritate, în timp ce finanţările FESF nu au acest statut.

“În negocieri se poate întâmpla orice. Este un fel de înlocuitor pentru senioritate”, a afirmat Pekkarinen referitor la garanţiile colaterale cerute de guvernul finlandez.

Finlanda a ameninţat anul trecut să împiedice adoptarea celui de-al doilea acord cu Grecia, de 130 miliarde euro, dacă statul elen nu oferă colateral pentru contribuţia guvernului de la Helsinki. Statul nordic a fost singura ţară care a negociat garanţii în schimbul ajutorului.

Finlanda este, alături de Germania, Olanda şi Luxemburg, în clubul restrâns al statelor europene care îşi păstrează încă ratingul de credit AAA din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară. Guvernul finlandez a reuşit să menţină deficitul bugetar al ţării sub pragul de 3% din PIB reglementat în UE chiar şi în 2009, când economia s-a contractat cu 8,4%.

Electoratul finlandez s-a apropiat la alegerile din aprilie 2011 de partidele antieuro, unul dintre acestea reuşind să urce pe locul trei în ierarhia politică.

Premierul finlandez Jyrki Katainen a prezentat luni un raport care susţine că nu există un acord unanim în zona euro privind achiziţiile directe de obligaţiuni de pe piaţa secundară de către FESF sau MES, deoarece Olanda şi Finlanda resping măsura, convenită de principiu la summit-ul UE.

Pe de altă parte, statutul MES include o procedură de vot de urgenţă care presupune constituirea unei majorităţi calificate de 85% dintre voturi dacă Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană consideră că stabilitatea economică şi financiară a zonei euro este în pericol.

Articol preluat de pe economica.rtv.net

Comentati folosind contul Facebook

comments