Disputa pe Schengen, o pată pe obrazul preşedinţiei daneze a UE
Decizia statelor membre de a exclude Parlamentul European de la monitorizarea zonei de liberă circulaţie în Europa a umbrit preşedinţia daneză a UE, au declarat, miercuri, europarlamentarii, citaţi de EUObserver.
Ministrul Justiţiei din Danemarca, Morten Bodskov, a apărat această iniţiativă, în comisia de libertăţi civile a PE, spunând că statele membre vor consulta şi vor lua în considerare avizul consultativ al parlamentului, pe această problemă.
“Tratatul privind evaluarea zonei Schengen a atras foarte multă atenţie, iar diferenţele de opinie nu sunt un lucru rău”, a spus ministrul danez. Dar majoritatea europarlamentarilor nu s-au lăsat convinşi de explicaţiile sale. Parlamentul European boicotează în prezent preşedinţia daneză a UE pe cinci dosare din domeniul justiţie şi afacerilor interne, până când rolul legislativului în domeniul Schengen nu va fi implementat. “Este vorba de mai mult decât o simplă diferenţă de opinii, este vorba despre încălcarea încrederii…Este păcat că trebuie să încheiaţi preşedinţia în acest fel”, a spus un purtător de cuvânt al grupului de centru-dreapta EPP, Simon Busuttil.
Şi grupul socialist a refuzat să continue orice negociere asupra legilor legate de spaţiul Schengen. “Ne aşteptam la mai mult din partea preşedinţiei”, a spus europarlamentarul britanic de centru-stânga Claude Moraes.
Disputele sunt purtate în contextul negocierilor asupra noilor legi ale azilului în UE, care au se desfăşoară joi.
Europarlamentarul liberal român Renate Weber i-a criticat pe danezi pentru că nu au reuşit să promoveze un “spirit al solidarităţii” la Bruxelles, atât pe problema Schengen, cât şi pe cea a azilului. Parlamentul vrea ca statele membre să cadă de acord asupra unor puncte importante, cum ar fi motivarea detenţiei, detectarea persoanelor vulnerabile, între care copiii, revizuirea automată judiciară a ordinelor de detenţie şi accesul pe piaţa muncii. Moraes i-a spus oficialului danez că solicitanţii de azil ar trebui să aibă acces pe piaţa muncii în de curs de 9 luni de la depunerea cererii de obţinere a protecţiei internaţionale. Comisia Europeană a propus 6 luni, iar statele membre doresc statuarea unui interval de 12 luni, precizează sursa citată.
Articol preluat de AICI
Lasă un răspuns