Modestie, nebunie, romantism, creativitate, simțul umorului, viață la superlativ sînt doar cîteva dintre cuvintele care o descriu pe eroina interviului nostru de astăzi. Se numește Liuba Cotelnic. Are 24 de ani și este absolventa Universității Pedagogice Ion Creangă din Republica Moldova, facultatea de Limbi Străine. În 2011, Liuba a decis să aplice la programul Au Pair și să capete experiență în calitate de bonă dincolo de hotarele țării, tocmai în Danemarca. Mai multe detalii despre viața, obiceiurile și specificul danezilor le aflați în interviul ce urmează.

De unde și pînă unde ai ales să mergi în Danemarca ?

Avand 2 propuneri pentru a aplica la program -SUA și Danemarca …uite am ales Danemarca, deorece am avut marea dorință de a învăța limba daneză, care e ceva absolut nou pentru mine.

Ce stiai despre acest stat pina a ajunge pe meleagurile lui ?

Sinceră să fiu mai nimic. M-a impresionat acest stat din spusele unei colege de facultate care fusese într-un turneu în Copenhaga cu trupa ei de dans.

Care au fost primele tale impresii despre acest stat ?

Prima a fost cea de la înălțime(am ajuns în Danemarca cu avionul)…Unde și unde cîte o casa…nu e ca la noi sate și orașe… După aia, am aflat că la ei sunt multe ferme. Oamenii sunt draguți unul cu celălalt…mai puțin draguți cu străinii și ce m-a uimit e ca ei își ridică drapelul foarte des…. Și încă ceva impresionant: drumurile sunt superbe. E o plăcere să conduci automobilul. Și ce-i tipic aici, sigur că morile de vant producatoare de energie electrica.

Cum sunt oamenii de acolo ? Prin ce se deosebesc ei de cetatenii noștri ?

Sunt draguti cu tine daca le vorbesti limba…Uneori pot să nu se salute cu tine, dar asta nu inseamna că ei ar fi supărați sau nu au plăcerea de a vorbi cu tine. Așa e la ei…le place mult să se întalnească la o ceașcă de cafea și să stea mult mult de vorbă. Ce-i drept sunt mai toți egoiști…Nu ar împărți nimic cu cei din jur și mulți din ei sunt blonzi.

Blonzi și la minte ?

Unii da …

De cît timp ești acolo ?

Deja de 9 luni.

Ți-a luat mult timp să te adaptezi la noul anturaj ?

Da….mi-a fost greu de la început să mă acomodez climei și modului de viață danez. Ei nu sunt tipul de oameni care se trezesc dis-de-dimineață. În mod obișnuit se trezesc la orele 9-10 și merg la culcare pe la 12 -1 de noapte. Nu e un regim normal pentru mine. Și plus la asta după o lună și jumătate am plecat în Germania. În așa perioadă scurtă de timp e dificil să te acomodezi, dar acum m-am obișnuit cu ei.

Unde ai întîmpinat cele mai multe dificultăți ?

La capitolul comunicare și la cel de dor de casă. Cu responsabilitățile m-am descurcat mereu

În tot acest timp ce ți-a lipsit cel mai mult de acasa sau poate cine ți-a lipsit ?

Chiar daca sunt aici de 9 luni oricum mi-i dor casă. Mi-a lipsit sora, mama tata și bunica, dar și camera mea de acasă.

Pofte culinare a la moldoveni n-ai avut ?

O singura poftă: de bomboane. Merci mamei care a avut grijă să-mi trimită prin poștă cîte o cutie de ciocolate (motivul e că aici, în Danemarca, dulciurile sunt foarte scumpe). La gust se ridica la nivelul Bucuriei noastre, deși varietatea de bomboane nu e prea mare.

Care a fost cel mai frumos lucru care ți s-a întîmplat în Danemarca ?

Cred a fost excursia mea la Copenhaga

Prin ce te-a cucerit acest oraș ?

Are ceva absolut deosebit…cladiri vechi …străzi înguste …porturi…și sigur Mica Sirena

De vreo experiență neplăcută îți amintești ?

Da… recent.

Povestște-ne …

Fusesem la orele de daneză și revenind acasă una din fetițele de care am grijă îmi povestește că tăticul ei era așa enervat pe mine. La întrebarea mea “de ce?” Îmi spune…ca uite el ar fi împrumutat niste filme și unul din ele a dispărut și el bănuiește că eu l-aș fi aruncat atunci cand am făcut ordine. Cea mai tare fază e că eu nici nu văzusem DVD-ul dat, deoarece fusesem în vacanță în perioada data.

Cum arată o zi a ta obișnuită de muncă acolo ?

La ora 10 mă trezesc. Un sfert de oră pregătesc cutiuțele cu mancare pentru copii și hăinuțele pe care ăștia ar trebui să le îmbrace în ziua respectivă. Pe la ora 10:15 mănanc, dupa care merg să trezesc primul copil. Îmi ia în jur de 15 minute să-l îmbrac, să-l ajut să se spele pe dințișori să-l pieptăn și să-i dau să mănînce. Pe la ora 11:30, toți 3 sunt îmbărcați pieptănați și hrăniți …după care urmează să îmbrace hăinutele groase. Aici am în fiecare zi probleme. Nu le place să le fie cald și se împotrivesc atunci cand vine vorba să imbrace termo-costumul.

La ora 12 ei sunt duși la gradiniță de către mămica lor, după care eu încep sa fac ordine în bucătărie și în living-room și antreu. Îmi ia în jur de o oră să fac asta….deci la ora 13 ar trebui să încep să împăturesc hainele care au fost spalate…și asta imi ia in jur de o oră și jumătate. Pe la ora 14: 30 iau pranzul, după care am o pauză pînă la ora 16:30…pana vin copiii de la gradiniță și am grijă de ei pana la ora 18:30. După asta am liber. Pot sta pe net sau citi. Si la ora 22 sau 22:30 sunt deja în pat gata de somnic.

Ai apucat sa faci cunoștință cu vreun obicei danez ?

Da…deși unii din ei chiar nu mai țin la obiceiuri. De Craciun au obiceiul de a face ris a l’amande…E un fel terci de orez cu lapte și frișcă în care se ascunde o migdală. Cine o găsește primește un cadou.

Din spusele tale, înțeleg că Danemarca a reușit să ocupe o părticică a sufletului tău. Totuși, unde îți vezi în acest moment viitorul: acasă la Moldova sau undeva în afara țării ?

Aș minți dacă aș spune că îmi văd viitorul în Moldova. As vrea undeva în afara hotarelor țării, dar nu în Europa.

Eu îți doresc să ți se împlinească acest vis și îți multumesc pentru interviu

Articol preluat de AICI

Comentati folosind contul Facebook

comments