Proful îndrăgostit de România de la cea mai faimoasă școală din NorvegiaLa şcoala Marienlyst din Drammen, unul dintre profesorii de germană şi norvegiană (la pachet) vorbeşte româneşte. Ba chiar cu accent ardelenesc! Nu e un român din diaspora scandinavă,ci un norvegian get-beget, îndrăgostit de România, de Sibiu şi de românca datorită căreia a ajuns să le cunoască. Şi, de trei ani, să le ducă dorul.
Odată ce am găsit informaţii despre cea mai faimoasă şcoală din Norvegia am trimis un e-mail directoarei Ase Kalfoss. O rugam să ne permită să profităm de vizita în Norvegia pentru a trece pe la Marienlyst, şcoala celebră pentru facturile reduse la întreţinere şi proiectul care face din ea clădirea cea mai economică din punct de vedere energetic din Norvegia şi, poate, chiar din Europa. Greu de descris surprinderea cu care am citit mesajul de răspuns, redactat într-o română impecabilă şi semnat de unul dintre profesorii norvegieni care predau la şcoala din oraşul Drammen.

Școala eco
Aşa a ajuns Geir Forbord să ne fie ghid în timpul vizitei la şcoala-pionier. Are toate motivele să se laude că lucrează aici. Şcoala e unică nu doar în Norvegia, ci şi în Europa, pentru că e prima şi cea mai mare clădire cu consum foarte redus de energie. E o aşa-numită casă pasivă, una dintre inovaţiile puse în practică în ultimii ani în Norvegia. Chiar în miezul iernii, nu vezi copii tremurând de frig în bănci, pe model românesc. „Este o clădire foarte compactă, cu pereţii mai groşi, ferestrele au un nivel în plus şi de aceea noi producem multă energie aici”, ne-a explicat şi directoarea Ase Kalfoss. Iar „noi” înseamnă 550 de elevi şi 50 de profesori, care, împreună cu tehnologia de care dispun, de la proiectoare la laptopuri, produc suficientă energie pentru a încălzi alte câteva incinte cu care şcoala este legată în circuit. Şcoala îşi permite să joace şi rol de furnizor pentru un bazin de înot, pentru un teren de hochei şi chiar pentru o grădiniţă. „Timp de 2 sau 3 luni pe an afară se ajunge la temperaturi de – 15 sau -20 de grade. Dar dacă pui mâna pe fereastră nu e frig deloc.

Inovații
Şcoala e construită pe o fundaţie din beton, dar pereţii sunt din lemn, cu două straturi de material izolant. Geamurile termopan au, şi ele, un strat suplimentar. Aşa că în cea mai mare parte a anului nu e nevoie să cumpărăm agent termic. Deloc. Iar comunitatea nu a trebuit să plătească în plus pentru acest proiect pentru că materialele folosite sunt produse în zonă şi sunt şi prietenoase cu mediul. Am primit, în plus, câteva milioane din proiectul naţional Future Buildings. Această şcoală este parte a proiectului Clădirile Viitorului în Norvegia”, spune directoarea. Nici factura la lumină nu-i încurcă prea tare.

Elevii, la „borcan”
Toate clasele au şi ferestre care dau spre culoar. E un pic ciudat, pentru că elevii văd tot ce mişcă pe holuri iar cei de pe holuri văd tot ce mişcă în clasă. Dar elevii s-au obişnuit, în timp, cu senzaţia că petrec orele de clasă ca într-un borcan. „Avem câştigul că intră mai multă lumină şi avem avantajul că economisim curent şi protejăm şi mediul. Până şi tavanul poate fi sursă de lumină naturală. Dacă nu ar fi geamurile astea mari în tavan ar fi trebuit să punem neoane şi am folosi mai multă energie, curent. Asta ar însemna factura mai mare!”, ne-a explicat şi „proful” ardelean.
Destin
Nici că se putea gândi la un loc mai potrivit ca să îşi înceapă cariera de profesor la el acasă, în Norvegia. E primul lui loc de muncă “acasă”, după patru ani petrecuţi în România, împreună cu soţia. S-au cunoscut în Germania, la un curs. Apoi norvegianul a luat lecţii de limba română pe internet. E drept, avea parte şi de meditaţii intensive în particular. Odată învăţată limba, şi-a făcut bagajele. „M-am mutat în România în 2005 şi am stat acolo până în 2009. În acest timp am predat germană la Centrul Cultural German din Sibiu şi norvegiană la o facultate din Cluj. Îl tenta să rămână definitiv pe la noi, dar făcuse o înţelegere cu soţia. „Ne-am pus de acord încă de la început că o să încercăm măcar un an în Norvegia până să ne hotărâm unde ne stabilim. Am venit în 2009 ca să stăm cel puţin un an şi ne-a plăcut. Aici mi-a plăcut că e o şcoală nouă, cu mulţi profesori de vârsta mea, un loc modern şi ecologic. Dar am rămas cu dorul de România şi mai ales de Sibiu, oraşul meu preferat…cred că din toată lumea”, spune Geir. Nu e an în care el şi soţia lui să nu facă două drumuri în România. Să vină România la el se îmtâmplă foarte rar. O singură dată au avut invitaţi la şcoală o delegaţie venită prin Ministerul Educaţiei de la Bucureşti. Cei de la Antena 1 şi Jurnalul Naţional au fost primii jurnalişti români care au călcat pragul celei mai failoase şcoli norvegiene. „Pentru mine a fost o mare surpriză să primesc la şcoala noastră musafiri din România. Mai aştept cu drag alţi români care vor să vadă şcoala noastră. Mai ales cei din Sibiu”, ne-a spus, la despărţire, proful ardelean de germană şi norvegiană.
Notă: Deplasarea în Norvegia a fost finanțată de Ambasada Norvegiei în România
Articol preluat de pe http://jurnalul.ro/

Comentati folosind contul Facebook

comments