Mulţimea de curbe, rafalele de ape care cad pe şosea, priveliştea copleşitoare şi vremea  imprevizibilă transformă şofatul pe Drumul Atlaticului de Nord, care leagă mai multe insule din Norvegia, într-o aventură pe cinste.

Drumul Atlanticului de Nord sau Atlanterhavsveien, în norvegiană, are 8,2 kilometri, o lăţime de 6,5 metri şi a fost dat în folosinţă în iulie 1989, după o investiţie de 122 de milioane de coroane norvegiene.

Spectaculoasa şosea leagă oraşele Kristiansund şi Molde din vestul coastei norvegiene şi e o adevărată provocare pentru şoferi din pricina vremii imprevizibile şi a rafalelor de apă ce se revarsă pe carosabil. De atunci şi până acum, şosea a devenit o principală atracţie turistică.

„Această autostradă unică vă aduce la cel mai îndepărtat punct unde se termină ţara şi începe oceanul. (…) Este o atracţie turistică foarte populară în ţară. Drumul cuprinde 8 poduri cu o lungime totală de 891 de metri. Este considerat o rută turistică naţională şi a fost recunoscut drept construcţia norvegiană a secolului“, se arată pe www.dangerousroads.org şi visitnorway.com.

Construcţia Drumului Atlanticului de Nord a început în august 1983 şi a durat şase ani până la terminare. Deşi iniţial se dorea realizarea unei căi ferate, s-a renunţat la idee. Pe acesta nu se plăteşte nicio taxă de transport sau de trecere.

Potrivit surselor citate, şoseaua are o reputaţie de drum periculos din cauza unor furtuni de zăpadă imprevizibile, a viscolurilor, dar şi pentru că şofatul pe un astfel de drum, cu o vreme mereu schimbătoare, poate fi extrem de provocator. Unii vizitatori vin în zonă pentru pescuitul de cod, direct de pe poduri – unul dintre poduri, se mai arată pe dangerousroads.org, a fost construit special conceput pentru pescuit. „Conducerea pe Atlanterhavsveien este una dintre cele mai uimitoare călătorii rutiere din lume. Nu este o încercare pentru cei slabi“, se mai precizează pe site-urile amintite.

adev.ro/pbmn2k

Comentati folosind contul Facebook

comments