Datorită politicii sale de „locuință primară”, țara mică din Nord a reușit să reducă în mod considerabil numărul persoanelor fără adăpost. Un succes care îi intrigă pe vecinii săi europeni, potrivit Le Monde.

„Am arătat că lipsa de adăpost nu este o lege a naturii sau o fatalitate”, spune Juha Kaakinen, președintele Fundației Y.

În vaza de porțelan așezată pe masă, în mijlocul unei grămezi de sticle de plastic, este un buchet de lalele galbene. Marjatta cumpăra flori în fiecare sâmbătă de la piață de când s-a mutat cu soțul ei în apartamentul lor din Alppikatu. Marjatta povestește că a ramăs fără adăpost acum doi ani sau poate mai mult. Datele i se amestecă în cap.

La 60 de ani Marjatta și-a „regăsit dragostea”. Și, ca dovadă a faptului că norocul s-a transformat, cuplul a câștigat jackpot-ul, câteva luni mai târziu: un apartament cu două camere, de 36 de metri pătrați, cu bucătărie, cu vedere către centrul orașului Helsinki.

Chiar  și așa,  Marjatta și soțul ei încă se tem de pierderea lui. Ei au semnat un contract de închiriere și plătesc în fiecare lună o chirie de 400 de euro.

„Nu este ușor să scapi de această teamă de a ajunge din nou fără adăpost”, spune Antti Martikainen.

El este directorul reședinței Alppikatu, o locație bine cunoscută pentru persoanele fără adăpost din capitală Finlandei. De mai bine de șaptezeci de ani, a fost adăpostul de urgență al Armatei Salvării, cu 250 de locuri rezervate bărbaților.

HotNews

Comentati folosind contul Facebook

comments