Imigranţii, un subiect tabu în Finlanda
Un subiect în general tabu în societatea finlandeză şi anume existenţa imigranţilor ilegali în Finlanda, a fost publicat de canalul public de radio şi televiziune. Ziariştii de la Yle au stat de vorbă cu mexicanul Edgar Roberto Ortega, care a acceptat să fie fotografiat şi să-şi prezinte povestea. El a emigrat acum 20 de ani din Mexic în Statele Unite, unde a stat câţiva ani, apoi în Europa, locuind ilegal în Germania, Marea Britanie şi Spania. Pentru că biletul spre Finlanda era mai ieftin, a venit aici, deşi îşi dorise să ajunga în Norvegia, spune el.
Mexicanul mărturiseste că dintre toate ţările, cel mai greu i-a fost să locuiască fără acte în Finlanda. Fără prieteni sau familie si fără lucru, a dormit pe străzi, a colectat sticle, a lucrat zilier în piaţă si pe santiere, unde se ducea si cerea direct de muncă. Fără acte, a fost usor de exploatat de către angajatori, care îl plăteau cu câţiva euro pe oră. El spune că primea circa 20 de euro pe zi, în loc de 65, minimum legal pentru opt ore de muncă.
Când a început să-si facă unele cunostinţe, a mai dormit pe la acestea. Apoi s-a îndrăgostit si s-a căsătorit, ceea ce i-a oferit posibilitatea unui permis de sedere temporar. Si acest proces s-a dovedit dificil, pentru că a trebuit să meargă de mai multe ori la serviciul pentru imigranţi si să răspundă la serii de întrebări, ”a fost ca un test psihologic”, comentează el.
Obţinerea permisului i-a deschis noi perspective. Astăzi, Ortega este sofer de autobuz cu masă, casă si masină. A făcut scoala, a fost operat cu succes la inimă si acum trimite bani părinţilor în Mexic. Viaţa lui din Finlanda îi place si nu are de gând să plece nicăieri, pentru că aici este acasă, îsi încheie el povestea.
Numărul imigranţilor ilegali este în creştere
Tot mai mulţi străini vin în Finlanda, fie pentru muncă, fie pentru un partener, ca turisti, ca azilanţi sau pentru studii. Unii dintre ei rămân si după ce le expiră viza legală si cad în zona tulbure a imigraţiei ilegale.
Numărul exact al acestora nu este stiut de Poliţie, dar e estimat la circa sapte mii de persoane. În afara faptului că muncitorii ilegali sunt exploataţi, adesea neplătiţi si santajaţi, piaţa finlandeză nu este potrivită muncii ilegale. În general, oamenii preferă să plătească unor firme de încredere decât să intre în situaţii neclare si potenţial periculoase. Asadar, cei care angajează ilegal sunt firmele, nu particularii, iar firmele sunt din ce în ce mai controlate, pentru a respecta legea, a declara si plăti corect muncitorii.
Numărul imigranţilor ilegali este în crestere, estimează atât Poliţia, cât si ONG-urile citate de compania publică de radio si televiziune. Unii trăiesc ilegal si de zece ani în Finlanda, probabil cei care cer azil politic si sunt refuzaţi. La expirarea vizei, de frica deportării, ei nu se mai duc să ceară prelungirea. Legea permitea familiei să ceară această prelungire, dar prevederea a fost anulată. Îmi amintesc cazul unui fost ofiţer KGB, care a fost deportat din Finlanda înapoi în Rusia, în pofida ameninţărilor cu moartea pe care le primise. M-a sunat disperat din duba Poliţiei finlandeze, îngrozit de soarta la care se astepta în Rusia. În astfel de cazuri în care îsi riscă viaţa, oamenii preferă să trăiască ilegal în ţara în care au reusit să ajungă. Pentru că viaţa ilegala aici este extrem de dificilă, una dintre activistele asociaţiei Libera circulatie, citată de presa finlandeză estimează că migranţii ilegali ar trebui legalizaţi. Fără acte nu ai acces la tratamente medicale, la locuinţă, studii ori ajutor social. Practic, nu existi, după cum pot spune si cei câţiva cersetori din România, care continuă să fie prezenţi, în pofida zăpezii până la genunchi din Helsinki.
Numărul străinilor se va dubla în următorii zece ani
În Helsinki, numarul străinilor se va dubla în următorii zece ani, estimează cercetătorii finlandezi. Societatea este înceată în a admite si recunoaste importanţa coexistenţei diferentelor culturi, iar actele rasiste au devenit tot mai pe faţă, desi condamnate de politicieni. Am mai menţionat cazul unui student african căruia i se refuză de 12 ani diploma de medic, desi si-a luat toate examenele. Si mai este si recentul caz al cercetătorilor de la universitatea din Lappenranta, ameninţaţi să renunţe la studierea fenomenelor rasiste, precum înjunghierea unui participant în plină dezbatere publică despre extremism sau acum câteva luni, atacul cu un cuţit asupra premierului pro-european.
Într-o tentativă de a crea sanse egale străinilor si finlandezilor la angajare, orasul Helsinki face une experiment de a recruta pe competenţele din CV, mascând toatele datele personale precum nume, vârstă, sex si limba maternă. Măsura, dacă are succes, poate deschide noi oportunităţi străinilor, în rândul cărora somajul ajunge si la 30%, faţă de 8% media naţională.
Articol preluat de pe http://www.rfi.ro/
Lasă un răspuns